
- •Subiecte rezolvate la examenul de Obstetrica Anul IV, 2013
- •1.Etica şi deontologia în obstetrică, ginecologie şi ginecologia infantilă .
- •Instituţiile medicale de nivelul I:
- •Instituţiile medicale de nivelul II:
- •Instituţiile medicale de nivelul III:
- •3. Anatomia şi funcţia organelor genitale feminine.
- •4. Mortalitatea maternă. Nivelul, structura şi profilaxia.
- •5. Modificările organismului matern în sarcina fiziologică.
- •6. Metodele contemporane de investigaţie în obstetrică.
- •7.Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină şi a datei probabile a naşterii. Concediul antenatal.
- •Interogarea gravidei:
- •8. Conduita gravidelor în perioada antenatală. Gravidograma, Carnetul perinatal.
- •9. Igiena gravidelor: regimul şi igiena personală, alimentarea.
- •11. Medicamentele şi sarcina. Influenţa asupra fatului. Metodele nemedicamentoase de tratament în obstetrică.
- •13. Bazinul strâmtat în obstetrică. Diagnosticul. Conduita sarcinii. Prognozarea posibilităţii naşterii.
- •14. Disproporţia cefalo-pelvină şi tactica obstetricală.
- •15. Fiziologia sistemului feto-placentar. Structura şi funcţiile placentei.
- •16. Consultaţia medico-genetică în obstetrică. Profilaxia bolilor eriditare.
- •Indicaţii pt.Consultaţia medico-genetică:
- •17. Determinismul naşterii. Perioadele naşterii. Evoluţia şi dirijarea travaliului pe parcursul perioadei I şi II.
- •Perioada de dilatare
- •Perioada de expulzie
- •18. Asistenţa la o naştere fiziologică în perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei. Profilaxia hemoragiei. Determinarea volumului sângelui pierdut.
- •19. Anomaliile forţelor de contracţii. Clasificarea. Clinica. Diagnosticul. Tratamentul.
- •20. Rolul biologic al lichidului amniotic.Rolul lichidului amniotic în determinarea stării intrauterine a fâtului.
- •Indicaţiile
- •1.Traumatismul fetal -
- •23. Atitudini fetale incorecte. Prezentatele transversală şi oblică ale fătului
- •Versiunea externă se poate încerca în următoarele condiţii:
- •24Gestoza precoce
- •25, Hta indusă de sarcină Clasificare
- •2. Diuretice în:
- •26 Eclampsia
- •Conduita obstetricală
- •27Perioada de lăuzie
- •Involuţia uterină
- •28 Patologia cv şi sarcina
- •Vatvulopatiile reumatismale
- •Sistemul Hepato – biliar si sarcina posibile devieri în probele funcţionale hepatice chiar şi la o sarcină normală.
- •31 Bolile aparatului urinar şi sarcina
- •Insuficienţa renală acută
- •Insuficienta renală cronică
- •32.Anemiile fierodeficitare
- •33. Insuficienţa feto- placentară.
- •34 Avortul spontan, febril, clandestin.
- •Intreruperea intempestivă a sarcinii de la concepţie şi 22spt.
- •35. Naşterea prematură
- •Profilaxia, Tactica obstetricală în iminenţa de naştere prematură. În staţionar
- •36. Sarcina prolongată şi supramaturată
- •Vârsta sarcinii
- •37. Particularităţile nn la termen.
- •Sifilisul
- •Efecte asupra fătului:
- •Pneumonia
- •Hepatita b
- •N.Gonorrhoeae
- •Herpes simplex
- •Externare
- •41 Hipoxia fetală.
- •42 Asfixia nou-născutului
- •Silverman-Andersen. Scor
- •Scorul Apgar în primele 10 min. De viaţă.
- •Monitoringul clinic include :
- •44. Moartea intrauterină a produsului de concepţie
- •45. Infecţiile puerperale
- •47 Sepsisul puerperal
- •48 Şocul bacterio- toxic –
- •49. Placenta previa
- •Diagnostic
- •50. Decolarea prematură a placentei normal inserate
- •51 Cauzele hemoragiei în lăuzia precoce.Hemoragiile hipotonică şi atonică
- •2.*******Atonia uterului: placenta neexpulzată
- •52 Patologia inserării a placentei
- •53 Sindromul microcoagulării intravasculare diseminate
- •54.Şocul hemoragic în obstetrică
- •55. Organizarea asistenţei de urgenţă în hemoragiile obstetricale. Serviciul de transfuzie al singelui.
- •56. Ruptura uterină
- •57 Operaţia cezariană
- •59.Asistenţa în naştere la domiciliu
- •60.Analgezia în naştere
- •Metode contemporane de analgezie medicamentoasă în naştere
- •Indicaţii pentru ap:
- •60. Metode de analgezie în obstetrică şi ginecologie.
26 Eclampsia
este stadiul culminant de evoluţie a preeclampsiei şi se manifestă clinic prin insuficienţa poliorganică, pe fondalul cărora se dezvoltă unul sau mai multe crize convulsive, ce n-au atribuţie etiologică la alte stări patologice ale SNC (epilepsia, dereglarea circuitului sanguin cerebral).
Circa 1/3 din toate cazurile de eclampsie se dezvoltă la gravide fără HTA sau proteinurie.
Clinica
Accesul convulsiv durează 1-2 minute şi constă din patru faze ce se succed.
I fază (fibrilaţiilor musculare) durează 30 secunde.
Fibrilaţiile musculare încep de la pleoape, muşchii feţei si se răspândesc rapid pe membrele superioare. Respiraţia se păstrează.
II fază (convulsii tonice) durează 10-20 secunde.
Membrele superioare sunt fixate, flectate, maxilarele se strâng, faţa este palidă, devine fixă, ochii lăcrămează, pupilele se dilată şi se ascund după pleoape, încât se văd numai sclerele. Capul este lăsat pe spate, corpul se află în opistotonus. Pulsul este imperceptibil, respiraţia lipseşte. Limba poate fi muşcată.
III fază ( convulsii clonice) - bolnava începe sa se zbată în convulsii clonice, ce se răspândesc de sus în jos pe tot corpul una după alta, fără întrerupere, mişcă violent din mâini şi picioare. Faţa execută grimase, ochii - mişcări de tip nistagmic. Venele jugulare sunt încordate, faţa cianotică, pulsul devine imperceptibil, respiraţia lipseşte. Convulsiile devin treptat mai slabe şi mai rare şi, în sfârşit, dispar. Bolnava face o inspiraţie adâncă şi zgomotoasă. Această perioadă durează 30-90 secunde, rareori mai mult.
IV fază (coma şi convalescenţa)
După un acces convulsiv pot surveni alte crize eclamptice.
Între accese gravida poarte fi conştientă şi să prezinte doar amnezie retrogradă limitată la momentul accidentului eclamptic.
complicaţii
Cea mai serioasă complicaţie a eclampsiei este hemoragia intracraniană care în 50-60% provoacă decesul matern.
*Edemul pulmonar (din cauza administrării necontrolate a lichidelor),
* Pneumonia postaspiratorie,
* Dezlipirea placentei,
* Insuficienţa poliorganică,
* Dezlipirea retinei,
* Oprirea respiraţiei (ca urmare a sedării excesive),
* Suferinţa fetală acută, moartea fătului
Tratament
prevenirea traumatismelor
eliberarea căilor respiratorii
resuscitarea cardio-pulmonară
stoparea convulsiilor
controlul adecvat al TA
aprecierea situaţiei obstetricale
terminarea sarcinii
Preparatul de elecţie pentru terapia convulsiilor în eclampsie este sulfatul de magneziu.
Doza iniţială de sulfat de magneziu este preparată diluând în 20 ml de ser fiziologic 2 fiole a câte 10 ml de 25% de preparat. Volumul obţinut se introduce intravenos lent, timp de cel puţin 5 minute, de dorit timp de 10-15 minute.
Ulterior se instalează o infuzie intravenoasă cu sulfat de magneziu.
Se prepară un amestec de 50 ml de sulfat de magneziu de 25% cu 500 ml de soluţie de Glucoză de 5%.
Concentraţia obţinută de sulfat de magneziu este de 0,025g/ml şi se administrează cu viteza de 40 ml pe oră sau 1g/oră.
Infuzia se prelungeşte 24 de ore după ultimul acces de convulsii şi cel puţin 24 ore după naştere.
Soluţia se prepară din nou fiecare 12 ore.
Infuzia se întrerupe dacă dispar reflexele rotuliene sau frecvenţa respiraţiei este mai mică de 16 pe minut.
Dacă diureza scade până la 25 ml pe oră şi lipsesc alte semne de toxicitate viteza infuziei se reduce până la 0,5 g/oră (20 ml/oră).
Antidotul este Ca gluconat 10%. Se administrează intravenos lent în caz de apariţie a semnelor supradozării Mg.
Când nu este disponibil sulfatul de magneziu
se administrează intravenos, lent (timp de 2 minute) 10 mg de Diazepam.
Doza respectivă se aplică la reapariţia convulsiilor.
Pentru a preveni noile accese, se instituie o perfuzie i/v din 40 mg de Diazepam cu 500 ml de soluţie salină normală. Administrarea Diazepamului este asociată cu un risc crescut de depresie respiratorie neonatală, deoarece acest preparat traversează uşor bariera placentară.
Doza zilnică maximală constituie 100 mg.
Este periculoasă administrarea a 30 mg de Diazepam timp de o oră.