Instituţiile medicale de nivelul I:

asigur.cu asist.de ambulator.şi spital.

efect.cezarienii de urgenţă în 20min

efect.ECG,ECG, laborator

aprec.st.n-n

D-g stăr.cu acţ.nefastă asupra st.fătului şi n-n

semne de insuf.circul.şi respir.

O2-terapie, stabiliz.f-ţ de bază până la transportare

screening pt.depist.fenilcetonuriei, hipotiroidiei

vaccinarea n-n

instruirea părinţilor

date d/e asist.med.perinatală la niv.respectiv pt.Analiză statistică, transm.lor la centrul de perinatologie de nivelul II

monitorizarea pacienţilor transferaţi de la niv.II-III, efect.măsurilor curative

consultaţii.

Instituţiile medicale de nivelul II:

cele menţionate pt.servicii de niv.I

acord.serv.med.specializate în naşterea gravidelor cu risc obstetr.moderat

s/vegherea gravid.cu stări hipertensive,insuf.cervicală,polihidramnios,ruperea pungii fetale

asist.naşt.supramature(42săpt.)

acord.asist.specializate în:obezit.,alcool,fumat,droguri,medicamente,izosensibilizare, RH-,anemie gr.II-III,malad.ren,anteced.genet.în familie

s/vegherea naşterii multiple,prezentarea pelviană după36săpt., femei peste 35ani, gravide c/e adaugă m.mult4,5kg până la 30săpt.,operaţii pe uter în anamneză

îngrijirea n-n cu2000-2500g, n-n transferaţi de la niv.I

asist.med.în asfixie,hipoxie,infecţie intrauter.,traumatism

îngrij.prematur.cu o greut.m.mare2000g

asigur.transp.”in utero”sau transp.mamei şi copilului în caz de risc moderat-grav la centrul de referinţă de niv.III

Instituţiile medicale de nivelul III:

acord.asist.med.perinatale mam.şi n-n din t/e gr.de risc

trat.n-n cu insuf.resp.,circulatorie,greut.m.mică de 1800g/născuţi până la 32săpt.

noi metode teapeutice

reciclarea medicilor specialiţti de la niv.I-II

colect.,analiza, informaţiei şi dărilor de seamă parvenite din raioane

dirijarea şi coordonarea sist.de asist.perinatală şi transport.în raioanele republicii

Principii de bază ale activităţii Centrului perinatologic de niv.III:

regionalizarea asit.med.perinatale

îmbunătăţirea asist.antenatale şi în naştere(asigur.stării fiz.şi emoţionale optime pt.mamă şi copil, inform.adecvată pt.femei, acord.sprijinului femeii gravide şi întregii familii pt.obţinerea aptitudinilor şi cunoştinelor). Pentru atingerea acestor scopuri: asist.med.antenatală+asist.în naştere.

ameliorarea asist.med.neonatale

pregătirea şi perfecţionarea cadrelor medicale

formarea unui sistem de informare – educare – comunicare

3. Anatomia şi funcţia organelor genitale feminine.

Externe :

muntele lui Venus - proemin.triungiulară,înaintea simfizei pubiene,deasupra labiilor mari,păr gros spiralat; sub tegumente se află ţesut adipos; e o zonă cu sensibilitate crescută character erogen

formaţiuni labiale – pliuri tegumentare ce delimitează despicătura vulvară; labiile mari – două proeminenţe longitude.formate din două pliuri cutanate situate sub muntele Venus, în partea perineului anterior; comp.:piele,glande sebacee, sudoripare, ţesut fibroelastic, ţesut adipos, vase, nervi; anterior-comisura labială anter.,poster.-comisura labială posterioară; deasupra comisurii posterioare-frâul labiilor mici, iar între acestea şi hymen este fosa naviculară.comis.anter.continuă cu muntele Venus, iar poster. se află în apropierea orif.anal. labile sunt despărţite prin vestibulul vaginal. Labiile mici(nimfe)-două pliuri tegumentare mici care se intend de la clitoris oblic în jos, înăuntrul labiilor mari, culoare roşie-roz ssau brună; împreună cu labile mari delimitează vestibulul vaginal;conţin glande sebacee şi corpusculi tactili; pe mucoasa labiilor se găseşte un nr.mare de glande care secretă mucus, care împreună cu secreţia glandelor anexe ale aparatului genital lubrefiază suprafaţa labiilor şi vaginului. Anterior, labile mici se unesc – comisura anter.a labiilor mici. Deasupra comis.se găsesc prepuţiul clitoridian şi clitorisul, iar sub acesta-frâul clitoridian.

vestibulul vaginului este o depresiune delimitată de labii. Anterior la nivelul său se deschide orificiul extern al uretrei, înapoia frâului clitoridian, iar posterior se găseşte orificiul vaginal cu himenul sau carunculele himeniale. În interior labiile sunt tapetate cu mucoasă ce conţine glande vestibulare mici care secretă un mucus particular. Orificiul uretral situate sub clitoris este înconjurat de o proeminenţă a mucoasei. Orificiul vaginal,ovalar, delimitat la virgine de himen(membrană perflorată):inelar,semilunar,bilobat,imperforat,hiperperforat cu sept. la primul raport sex din himen rămân doar lobuli himeniali. Labiile sunt inervate de ramuri din nervul ileoinghinal şi nervul pudend. La niv.labiilor mici se găsesc diverşi receptori(corpusculi Vater-Paccini,Meisner,Crauze), fibre musculare netede, şi un sistem vascular bogat.

Organe erectile ale vulvei, participă la crearea unei senzaţii plăcute, realizarea actului sexual; reprezentanţi:clitoris, corpusculi tactili speciali ai labiilor mici şi bulbii vestibulari. Clitoris – organ impar median situate în partea anter.a vulvei, înapoia comisurii anter.a labiilor,lungimea 5-7cm; format din doi corpi cavernoşi cu volum redus, învelit într-o membrană fibroelastică; bulbii vestibulului – organe erectile imperfect dezvoltate,situate pe părţile laterale ale deschiderii vaginului în baza labiilor mici, lungimea 4 cm, lăţimea 1-2cm. bulbii se unesc înaintea uretrei prin extremităţile lor anter.. extremit.lor poster.contribuie la erecţie+m.constrictor al vaginului, la îngustarea ostiului vaginal şi exprimarea glandelor Bartholini. Vulva protejează orificiul uretral şi actul micţiunii, labiile dirijând jetul urinar.

Interne:

vaginul – conduct musculo-membranos cilindric,7-8cm, turtit antero-posterior impar şi median care topographic se continuă în partea de sus cu uterul, jos se deschide în vestibulul vaginului prin orificiul vaginal. Peretele anterior în raport cu uretra şi vezica urinară; poster-rectul şi excavaţia recto-uterină Douglas; serveşte la copulaţie, la trecerea fluxului menstrual, trecerea secreţiilor normale şi patologice. Superior se inserează în jurul colului uterin formând fundurile de sac vaginale:anterior, posterior, două laterale. Poate fi vagin unic sau dublu.peretele vaginal anterior este mai lung decât cel posterior cu 1-2cm; mucoasa vaginală nu are glande. Rol: stabilirea pH vaginal favorabil pt.motilitatea spematozoizilor. Vaginul prezintă modificări morfologice şi histo-chimice ciclice n raport cu cantitatea de hormoni ovarieni. Examenul colpo-citologic fiind o metodă de apreciere a funcţiei ovariene. pH vaginal e de 4 în momentul ovulaţiei, 4,8-5în faza luteinică, 8- în menstruaţie. Flora gr.I-baciliDoderlein, pH sub 5; gr.II- +cocii şi difteroizii, pH5-5,3; gr.III – lipsită de b.Doderlein, dar are floră microbiană mixtă polimorfă. Secreţia vaginală: transsudat transepitelial, cellule descuamate, glycogen,b. Doderlein, ac.lactic,piruvic

uterul – organ musculo-cavitar. Modificări periodice ce realizează menstruaţia. Situate în pelvis, deasupra vaginului, între vezică anterior şi rect posterior, lateral- regiunile anexe ale uterului. Formă de pară, turtit ventro-dorsal, cu partea caudală inclavată în extremitatea cranială a vaginului. Între faţa dorsală a uterului şi peretele ventral al rectului se delimitează excavaţia recto-colpo uterină – fund de sac Douglas. Dimensiunile uterului la femeile nulipare7-8cm lungime,4-lăţime,2-2,5cm grosime. Componente: fund,corp,istm,col-3cm.mucoasa uterină(endometriu)-epiteliu simplu, ciliat dispune de glande tubulare care au secreţie scăzutăîn cavit.corpului uterindar mai activă în cavitatea cervicală.

Tubele uterine –salpinga, trompele-2, conducte în formă de trompetă, mobilă de consistenţă moale, lungime 10-12 cm, descriptive: 4 părţi: interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară, în formă de pâlnie cu fimbre. Tuba are două orificii: intern-uterin, extern-abdominal

Ovarele – glande perechi cu dubla funcţie excretorie(gametogenă), de producere a celulelor germinale feminine – ovulul şi secretorie; formă ovoidă, 3cm lungime,3cm lăţime, 2cm diametru; grosimea1-2cm, greutatea 6-8g; culoare alb-gălbuie, consistenţă elastică, de mărimea unei migdale verzi, pe S ovarelor sunt vezicule –foliculi ovarieni De Graff. Fiecare ovar conţine la naştere 400000 foliculi. Atrofia foliculară este un proces fiziologic.celulele foliculare se înmulţesc şi secretă un lichid, până la o veziculă cu diametrul de 1cm . în funcţie de fecundarea sau nefecundarea oului corpul galben evoluează diferit:ovulul poate să rămână nefecundat timp de 24 ore, după care se elimină sau este resorbit. În acest caz corpul involuează în 11-12 zile şi se numeşte corp galben menstrual. Dacă fecundaţia a avut loc corpul galben creşte până la 2-3 cm în diametru, rămânând astfel până în luna 5-6 sarcină – corp galben de sarcină, indispensabil menţinerii sarcinii la începutul gestaţiei.

Glande sexuale anexe : glandele Bartholini, glandele periuretrale(Sken), glandele vestibulare şi mamare.