1.Dragoste –fata de oameni, copii, lume. 2. Optimismul pedagogic- 3.Spritualiatea –4.Alegerea – gîndului şi cuvîntului potrivit, 5.Dispoziţia creatoare –6.Nu uita sa aplica in practica regula de aur sa fii sincer,sa-l accepti cum este7.Şi cei mai dificili elevi au anumite însuşiri: descoperale,straduieste-te sa-lreabilitezi în propriei tăi ochi, 8.Fii corect indulgent şi rabdator – nu-ţi permite să ofensezi şi să ignori copii,să daidovada de mai multa exigenta şi cît mai mult respect în relaţiile cuelevii. 9.Nu învrăjbi elevii 10.Nu dauna procesuleducational- fii tolerant, rabdator si corect dar întotdeauna pregatit şi competent în materie finala.
educatia formala reprezinta totalitatea influentelor care se exercita asupra elevilor de catre institutii specializate, fie ca este vorba de scoli, universitati sau alte institutii de formare.
se realizeaza intr-un cadru institutional, in institutii create special pentru a asigura facilitati desfasurarii procesului de instruire si de formare;
se realizeaza prin implicarea unui personal specializat (cadrele didactice), calificate special in acest sens care dispune de o serie de competente si anume, competentele de natura stiintifica, de natura psihopedagogica, de naturapsihosociala la care trebuie sa se adauge competentele socioafective;
vizeaza intotdeauna realizarea unor finalitati de natura educativa si atingerea unor obiective care au fost stabilite anterior si care sunt consemnate in documentele de politica scolara;
are ca tel fundamental dezvoltarea armonioasa a personalitatii umane urmarindu-se toate componentele acesteia: dimensiunea cognitiva, afectiva, psihomotrica, morala;
contribuie decisiv atat la formarea culturii generale a elevilor, dar si la formarea culturii profesionale a acestora facilitand integrarea sociala si profesionala a tinerilor in diversele sectoare de activitate;
faciliteaza contactul elevilor cu diversele domenii ale cunoasterii, oferindu-le acestora posibilitatea sa dobandeasca cunostinte si informatii apartinand diverselor stiinte reprezentate prin disciplinele de invatamant care intra in structura curriculum-ului scolar; ofera elevilor posibilitatea sa-si formeze o serie de deprinderi, abilitati, priceperi care sa le faciliteze progrese in activitatea de instruire si in dobandirea viitoarei profesii;
cum mentioneaza C. Cucos (2002, pag. 45), educatia formala este puternic expusa si este infuzata de exigentele suprapuse ale comandamentelor sociale si uneori, politice. Ea este dimensionata prin politici explicite ale celor care se afla la putere la un moment dat;
realizandu-se prin parcurgerea curriculum-ului prescris, educatia formala impune o normativitate ridicata si implicit poate determina o limitare a creativitatii didactice;
presupune, cum releva unii autori (T. Cozma, 1988, S. Cristea, 2003), realizarea unor activitati evaluative prin diferite forme si prin mijloace diferite care sa identifice progresele elevilor si eventualele disfunctionalitati aparute in desfasurarea procesului instructiv-educativ;
educatia formala se realizeaza, cum corect releva E. Istrate (1988), in cadrul sistemului de invatamant care prin modul lui de structurare, prin felul in care are proiectate ciclurile de invatamant, prin tipurile si profilurile de scoli pe care le incorporeaza confera o nota specifica si modului de realizare a educatiei formale;
nonformal si ea cuprinde (sau include) totalitatea influentelor de natura educativa realizate in afara clasei sau in afara scolii.
a) sustinerea celor care doresc sa-si dezvolte sectoare particulare in comert, agricultura, servicii, industrie etc;
b) ajutarea populatiei pentru a exploata mai bine resursele locale sau personale;
c) alfabetizarea,
d) desavarsirea profesionala sau initierea intr-o noua activitate;
e) educatia pentru sanatate sau timpul liber etc.
reprezinta educatia informala, care desemneaza totalitatea influentelor de natura educativa exercitate asupra indivizilor in mod spontan sau difuz, forma in plina expansiune comparativ cu deceniile anterioare si generatoare a unui anumit tip de curriculm pe care specialistii il denumesc curriculum informal
vehicularea unui volum foarte mare de cunostinte si afirmatii comparativ cu alte forme ale educatiei care pot crea probleme destinatarilor potentiali, in cazul in care acestia nu poseda grile si criterii de lectie destul de riguroase;
b) eterogenitatea foarte mare a cunostintelor si informatiilor vehiculate, care vizeaza domenii de o mare diversitate, ceea ce poate crea probleme in articularea, semnificarea si procesarea acestor informatii,
c) varietatea mare a surselor care genereaza si stau la baza cunostintelor si informatiilor vehiculate prin intermediul educatiei informale;
d) similaritatea mai mare sau mai mica intre natura cunostintelor si informatiilor provenite prin intermediul educatiei informale si cele pe care elevii le dobandesc prin parcurgerea curriculum-ului formal
1.3 Educatia intelectuala Este acea componenta a educatiei prin care se urmareste transmiterea si asimilarea unui volum de valori stiintifice si umaniste, selectat din patrimoniul cultural al omenirii, prelucrat si sintetizat in concordanta cu stadiul dezvoltarii psihice a copilului, concomitent cu formarea calitatilor si capacitatilor intelectuale. Acestea din urma se refera la calitatile proceselor cognitive, la functiunile instrumentale, la structurile operatorii si la mobilurile care intretin activitatea de cunoastere
Educatia morala Este o latura a educatiei care ca scop formarea profilului moral al personalitatii si al comportamentului socio-moral al individului.
Ca fenomen social, morala reflecta concomitent atat manifestari ale relatiilor concrete dintre oameni, cat si sensul lor ideal, respectiv cum ar trebui sa se realizeze aceste relatii.
Sistemul moral al societatii este format dintr-o serie de componente: ideal, valori, norme, precepte si reguli morale in functie de care ar trebui sa se structureze orice comportament dezirabil. Din punct de vedere pedagogic, acesta este fondul pe care se desfasoara actiunea educativa.
Educatia estetica
Implicata in procesul de formare a personalitatii, educatia estetica urmareste, in esenta, pregatirea elevului pentru actul de valorizare - receptare - asimilare si cel de creare a valorilor estetice. Interiorizarea categoriilor educatiei estetice in procesul modelarii personalitatii implica realizarea unui sistem de obiective, printre care evidentiem:
a). Insusirea valorilor estetice si educarea capacitatii de a percepe, intelege si aprecia frumosul din arta, natura si societate - obiectiv cognitiv - formativ;
b). Educarea convingerilor si sentimentelor estetice, a simtului, gustului fata de frumos, manifestand tendinta de respingere a uratului - obiectiv formativ - afectiv - atitudinal;
c). Educarea capacitatilor si deprinderilor de a promova valorile estetice, precum si dezvoltarea si manifestarea spiritului si deprinderilor de creatie a valorilor estetice - obiectiv formativ - praxiologic;
Educatia tehnologica
Societatea umana este un sistem tehnico - economic, care genereaza o multime de roluri si profesiuni. Educatia profesionala urmeaza sa asigure pregatirea individului pentru exercitarea acestora.
Esenta educatiei profesionale consta in:
1. Formarea unui orizont cultural profesional, care se constituie ca unitate dintre cunostintele stiintifice si cele tehnologice.
R. Hubert - orizontul profesional se constituie pe fondul culturii intelectuale. Pentru toate meseriile, cultura intelectuala constituie substratul necesar culturii profesionale, nu numai prin cunostintele utile pe care le comporta, ci mai ales prin calitatile spirituale pe care le comporta.
Aceasta interdependenta dintre cultura intelectuala si cea profesionala vine in intampinarea mobilitatii profesionale, omul fiind pus in situatia nu numai de a se perfectiona continuu in profesiunea pe care o practica, ci si, eventual, de a putea trece usor de la o profesiune la alta.
2. Formarea unor capacitati, priceperi si deprinderi practice, in vederea desfasurarii unei activitati productive;
Educatia fizica
Educatia fizica reprezinta acea componenta a educatiei care urmareste dezvoltarea armonioasa si normala a organismului, intarirea sanatatii si cultivarea unor calitati, capacitati, deprinderi si competenta necesare activitatiilor sportive.
Vizand latura biologica a fiintei umane, educatia fizica asigura conditiile maturizarii la timp a functiilor naturale si dezvoltarii in conditii optime a personalitatii umane.
Educatia fizica este in stransa legatura cu educatia morala, intrucat ea urmareste formarea la elevi a unor calitati morale cum ar fi: simtul dreptatii, stapanirea de sine, respectul fata de celalalt, punctualitatea, perseverenta, curajul si a unor trasaturi de caracter precum: cinstea, corectitudinea, modestia, acceptarea loiala a regulilor (comprtamentul fair- play).
2.1 Individuală în clasa obişnuită;
A 2-3 copii cu CES în clasele obişnuite;
Clase diferenţiate (clase de nivel).
Cercetările din Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Norvegia, Suedia au demonstrat că clasele diferenţiate sunt ineficiente!
În cazul deficienţelor mentale, accentul nu trebuie pus pe forme de organizare a claselor, ci pe măsurile anticipative, centrate pe problemele specifice fiecărui copil, care pot sprijini integrarea organică a copiilor.
Practica psihopedagogică a demonstrat că este mai bine să greşeşti prin supraaprecierea copilului orientat iniţial spre învăţământul obişnuit decât să-i subapreciezi capacităţile reale, orientându-l cu uşurinţă spre învăţământul special.
Reorientarea tardivă spre învăţământul integrat duce la scăderea dramatică a şanselor de reuşită a integrării sale în clasele obişnuite.