- •541.2 Tehnologia produselor alimetare
- •II. Substante organice active ale organismului
- •Substanţele care alcătuesc organismele VII
- •Compoziţia elementară şi sumară a organismelor
- •I.2. Substante organice plastice ale organismelor
- •I.2.1. Glucide (hidrati de carbon)
- •I.2.1.1. Monozaharide
- •Proprietaţile fizice ale monozaharidelor
- •I.2.1.2. Oligozaharide
- •I.2.1.3.Polizaharide
- •I.2.2. Lipide
- •I.2.2.1. Lipide simple
- •I.2.2.2. Lipide compuse
- •I.2.3. Protide
- •I.2.3.1. Aminoacizii
- •I.2.3.2. Peptide
- •I.2.3.3. Proteide
- •I.2.3.4.Heteroproteide
- •Importanţa biochimică a nucleotidelor
- •II. Substanţe organice active ale organismelor
- •II.1 vitamine
- •II.1.1. Vitaminele liposolubile
- •Vitaminele a
- •Vitaminele d
- •Vitaminele e (tocoferoli)
- •Vitaminele k
- •Vitaminele f
- •Vitamina b1
- •Vitamina b2
- •Vitaminele b6
- •Vitamina b12
- •Vitamina pp
- •Inozita
- •Vitamina c (acidul ascorbic)
- •Vitaminele p
- •II.1.3. Antivitamine
- •II.2. Enzime
- •II:2.1. Structura chimică generală a enzimelor
- •II.2.2. Caracteristici ale activităţii enzimatice
- •II.2.2.1. Mecanismul de acţiune a enzimelor.
- •II.2.3. Nomenclatura şi clasificarea enzimelor
- •1. Oxidoreductaze
- •6. Ligaze (Sintetaze).
- •1. Oxidoreductaze
- •2. Transferaze
- •3. Hidrolaze
- •4. Liaze
- •5. Izomeraze
- •6. Ligaze (sintetaze)
- •II.2.4. Reprezentanţi ai principalelor clase de enzime
- •Citocrom b → citocrom c1 → citocrom c → citocrom a → citocrom a3
- •Izomeraze
- •II.2.5 sisteme multienzimatice
- •III. Biochimia dinamică
- •III.1. Metabolismul glucidelor
- •III.1.1. Biosinteza (anabolismul) glucidelor
- •III.1.2. Biodegradarea (catabolismul) glucidelor
- •III.2. Metabolismul lipidelor
- •III.2.1. Biosinteza (anabolismul) lipidelor simple gliceride
- •III.2.2. Biodegradarea (catabolismul) lipidelor
- •III.3. Metabolismul protidelor
- •III.3.1 Biosinteza (anabolismul) protidelor
- •III.3.2.Biodegradarea (catabolismul) protidelor
- •Bibliografie
I.2.1.2. Oligozaharide
Oligozaharidele sunt compuşi glucidici rezultaţi prin condensarea a doua sau a mai multor monozaharide (maximum 10). Legătura stabilită între monozaharide este de natură glicozidică, după schema:
R-OH + HO-R1 ------> R-O-R1 + H2O
Numele de oligozaharide provine de la cuvantul grecesc oligos, care înseamnă “puţin”. Denumirea se referă la numărul mic de resturi de monozaharide care contribuie la formarea oligozaharidelor.
Oligozaharidele sunt substanţe care se găsesc în natură atît în stare liberă, cît şi sub formă de glicozizi. Ele se caracterizează printr-o masa moleculară relativ mică, se solubilizează bine în apă, cristalizează uşor şi de regulă au gust dulce, soluţiile lor sunt optic active. Monozaharidele care intră în constituţia oligozaharidelor pot fi identice sau diferite. Ele se găsesc sub forma piranozică şi mai rar furanozică. Oligozaharide pot apărea sub formă de izomeri α şi β, iar legatura dintre monozaharide poate fi α - sau β - glicozidică. Prin hidroliza cu acizi sau sub acţiunea enzimelor, oligozaharidele se descompun în monozaharidele componente.
Clasificarea oligozaharidelor
După caracterul chimic oligozaharidele se clasifică în:
oligozaharide reducătoare