1. Tinsdale

2. Loeffler

3. Eleck

4. Neisser

5. Schick

70. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:

1. Ziehl-Neelsen

2. Burri-Gins

3. Aujeszky

4. Loeffler

5. Giemsa

71. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:

1. 2,0 UA/ml

2. 1,0 UA/ml

3. 0,1 UA/ml

4. 0,01 UA/ml

5. 0,001 UA/ml

72. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:

1. Toxiinfecţiilor alimentare

2. Parapertusei

3. Tusei convulsive

4. Scarlatinei

5. Reumatismului

73. B. pertussis se cultivă pe mediul:

1. Klauberg

2. Geloză cu lapte şi ou

3. Ser coagulat

4. Geloză cu cazeină şi cărbune

5. Loeffler

74. B. pertussis se cultivă pe mediul:

1. Klauberg

2. Geloză cu lapte şi ou

3. Ser coagulat

4. Bordet-Jengou

E. Loeffler

75. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:

1. Hialuronidaza

2. Citotoxina traheală

3. Hemolizine

4. Fibrinolizină

5. Lecitinază

76. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:

A. Hemaglutinina filamentoasă

2. Plasmocoagulaza

3. Hemolizine

4. Fibrinolizină

5. Lecitinază

77. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:

1. Exsudat rinofaringian

2. Sânge din vena cubitală

3. Sputa

4. Materii fecale

5. Lavaj bronşic

78. Agentul tusei convulsive se transmite:

1. Pe cale alimentară

2. Prin insecte-vectori

3. Aerogen prin picături Pflugge

4. Prin contact indirect

5. Vertical de la mamă la făt

79. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:

1. Lavaj bronşic

2. Sânge din vena cubitală

3. Sputa

4. Materii fecale

5. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”

80.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:

1. Diluţiilor succesive în medii lichide

2. Diluţiilor succesive în medii solide

3. Difuzimetrică

4. Diluţiilor zecimale Appelmann

E. Difuzimetrică pe geloză-sînge

81. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:

1. Dick

2. Schultz - Charlton

3. Schick

4. Burnet

E. Mantoux

82. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:

1. Scarlatină

2. Tusea convulsivă

3. Tularemie

4. Tuberculoză

5. Difterie

83. M. tuberculosis este un microorganism:

1. Facultativ anaerob

2. Strict aerob

3. Strict anaerob

4. Microaerofil

E Facultativ aerob

84. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:

1. Neisser

2. Burri-Gins

3. Ziehl-Neelsen

4. Loeffler

5. Giemse

85 T. Pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::

1. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

2. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele

3. Se colorează grampozitiv

4. Conţin 4-8 spire mari, neregulate

5. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

86 T. Pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:

6. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

7. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet

8. Se colorează grampozitiv

9. Conţin 4-8 spire mari, neregulate

10. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

87 B. recurrentis se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:

11. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

12. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele

13. Se colorează grampozitiv

14. Conţin 4-8 spire mari, neregulate

15. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

88 B. recurrentis posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele

C. Se colorează grampozitiv

D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu

5. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

89. L. interrogans se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele

C. Se colorează grampozitiv

D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate

E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

90 L. interrogans posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:

A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate

B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele

C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu

D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

E. Se colorează grampozitiv

91. Se identifică la nivel de serovariantă următoarea specie de spirochete:

A. T. pallidum

B. B. burgdorferi

C. B. recurrentis

D. L. interrogans

E. L. biflexa

92. Prin căpuşe se transmite:

A. T. pallidum

B. B. burgdorferi

C. B. recurrentis

D. L. interrogans

E. L. biflexa

93. Prin păduchi se transmite:

A. T. pallidum

B. B. burgdorferi

C. B. recurrentis

D. L. interrogans

E. L. biflexa

94. Se cultivă bine pe medii de cultură:

A. T. pallidum

B. B. burgdorferi

C. B. recurrentis

D. L. interrogans

E. L. biflexa

95. Se obţin culturi tisulare din următoarele specii de spirochete:

A. T. pallidum

B. B. burgdorferi

C. B. recurrentis

D. L. interrogans

E. L. biflexa

96. În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:

A. Punctat din ganglionii limfatici regionali

B. Exudate din elementele eruptive cutanate

C. Exudate articulare

D. Serozităţi din şancru

E. Lichid cefalorahidian

97. Evoluează în 4 stadii:

A. Boala Lyme

B. Febra recurenta

C. Sifilisul

D. Leptospirozele icterice

E. Leptospirozele anicterice

98. Pe cale alimentară se transmite:

A. Boala Lyme

B. Febra recurenta epidemica

C. Sifilisul

D. Leptospirozele

E. Febra recurenta endemica

99. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în următoarele prelevate:

A. Sânge în perioadele febrile

B. Sânge în perioadele afebrile

C. Punctat din ganglionii limfatici

D. Exudate articulare

E. Exudate din elementele eruptive cutanate

100. Seroidentificarea culturilor de leptospire se face în reacţia:

A. Wassermann

B. RAL

C. VDRL/ MAL

D. De imobilizare a leptospirelor

E. De şarjare leptospirelor cu trombocite

101. În metoda serologica de diagnostic a leptospirozelor se utilizeaza reactia:

A. Wassermann

B. RFC

C. MAL

D. RIL

E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite

102. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. septicum

D. C. tetani

E. C. histolyticum

103. Catre clostridiile invazive se refera:

A. C.perfringens

B. C. tetani

C. C. novyi

D. C. tetani

E. C. histolyticum

104. Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani

105. Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani

106. Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor afectate,cauzează:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani

107. În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în gangrenă cauzată de:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani

108. Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani

109. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani

110. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:

A. C. perfringens

B. C. novyi

C. C. histolyticum

D. C. septicum

E. C. tetani