• costurile relativ mari cu infiintarea, recoltarea si incorporarea culturilor

• efectele de blocare a azotului mineral

• Intensificarea mineralizarii materiei organice din sol.

Mai multe despre ingrasamintele facute din ierburi poti citi pe Permacultura.

Mulciul

Reprezinta acoperirea solului cu materii organice: resturi vegetale, paie sau frunze, etc. Descompunerea materialelor din mulci duce la cresterea cantitatii de materie organica din sol.

Scoarta de copac maruntita

Reprezinta atat un strat protector, cat si un ingrasamant natural. Inainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie afanat, iar buruiana deja crescuta – taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Trebuie sa fie asternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn: 5-7 cm.

In cazul in care exista multe resturi de lemn, are o influenta negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul de mucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.

Turba

Se extrage din turbariile care se formeaza in regiunile cu umiditate mare – in zonele inalte, turbarii inalte sau in zonele joase, turbarii joase sau de mlastina.

Cafeaua

Plantele carora le place aciditatea (rosii, afine, trandafiri, azalee) le face bine un ingrasamant din cafea macinata amestecata cu pamant, care se azeaza pur si simplu pe pamant inainte de udare. Sau amesteca 6 cani de cafea macinata cu 18-20l de apa si lasa-l 2-3 zile, apoi satureaza solul din jurul plantelor cu acest lichid.

Apa de carne

Apa rezultata din spalarea carnii sau pestelui este un bun fertilizator dar trebuie filtrata, deoarece bucatile de carne sau peste, cand ajung in pamant, putrezesc si emana miros neplacut, iar grasimea se depune pe particulele de pamant si impiedica buna aerisire a radacinilor.

Apa in care s-au fiert stiuleti de porumb, legume, oua sau paste fainoase se poate folosi ca fertilizator (mai putin cea in care s-au fiert cartofi care este ierbicid).

Cojile de ou

Calciul face parte din substantele nutritive secundare necesare plantelor sa creasca. Coaja de ou contine 95% carbonat de calciu.

Retete:

• cojile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost

• cojile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza plantelor

• cojile de ou pisate pot fi amestecate in pamantul utilizat la insamantare

• la rosii, se foloseste o portie de coji uscate in groapa de plantare (se poate preveni putregaiul florilor)

• coji de oua zdrobite se pot pune in cerc, in jurul unor plante mai tinere, la baza, pentru a descuraja melcii sau viermii sarma, acestia fiind incomodati de marginile ascutite ale cojilor

• se mai poate folosi apa in care au fiert ouale – se raceste si se uda orice planta

• poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand cojile uscate si pisate in sol (pe teren intins se foloseste varul).

Faina de coarne

Se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.

Faina de oase

Se recomanda prioritar pe solurile cu reactie acida sau neutra.

Faina de sange

Se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.

Biohumusul

Este obtinut cu ajutorul râmelor din dejectiile animaliere si resturile vegetale din ferme, fiind cel mai puternic competitor al ingrasamintelor chimice ca performanta fertilizanta, dar mai ales ca pret. Dejectiile animaliere pot fi de bovine, porcine, cabaline, ovine etc.

Calitatile biohumusului

• contine toate cele 16 elemente de care plantele au nevoie (concentratia azotului, fosforului, potasiului, magneziului, calciului şi ale altor elemente benefice este de cateva ori mai mare decat in cel mai bogat sol),

• are un pH neutru,

• imbunatateste aerarea solului,

• nu aglutineaza,

• pastreaza umiditatea necesara,

• reduce nevoia de apa,

• permite un excelent drenaj al solului,

• nu contine seminte de buruieni sau substante care impiedica cresterea plantei.

Biohumusul a fost clasificat in doua categorii:

• biohumus

• vermicompost

Biohumusul contine doar excrementele râmelor, pe cand vermicompostul contine, pe langa excrementele râmelor, si 50-60% hrana neconsumata de catre rame, din care cauza este inferior calitativ biohumusului.

Procesul de compostare cu viermi poate fi descris astfel.

Resturile vegetale – ca paie, fan, frunze cazute, resturi vegetale de mancare, compost – se amplaseaza intr-o cutie sau lada de plastic destinata compostarii. Lada trebuie sa aiba un drenaj bine asigurat, orificiile din dosul lazii vor permite surplusului de apa sa se scurga, si substratul sa ramana doar umed. Substratul aranjat in lazi, se lasa vreo cateva zile pentru a verifica daca temperatura acestuia nu creste brusc, in cazul in care temperatura creste si apare miros neplacut, este un indiciu ca acesta nu este conditionat bine si au inceput procese de fermentare anaeroba. Substratul in acest caz se afaneaza bine si se lasa cateva zile sa se raceasca. In caz contrar, viermii introdusi in substrat vor muri, temperatura critica pentru viata fiind de 32 grade Celsius. La urmatoarea etapa se introduc viermii la suprafata substratului, iar in cateva minute acestia vor disparea de pe substrat. La substrat se mai adauga putin pamant sau nisip; acesta trecand prin intestinul viermilor, participa la macerarea hranii.

Viermii pot procesa in 24 de ore o cantitate de substrat egala cu masa corpului lor. Ating maturitatea sexuala la 3 saptamani si populatia de viermi se dubleaza la o luna, o luna si jumatate, dupa care creste in progresie geometrica.

Viermii sunt hraniti cu regularitate adaugand substrat in lada de compost. La formarea totala a compostului cu obţinere de biohumus, acesta are un miros placut de sol si o culoare inchisa. Viermii se colecteaza, si se refolosesc la urmatoarele cicluri de compostare. Viermii mai mari pot fi folositi pentru pescuit sau ca hrana pentru pesti din iazuri artificiale, iar cei mici sa fie lasati la compostare.

Puteti incerca sa obţineti biohumus chiar acasa aruncand resturile bucatariei de la curatarea legumelor si fructelor intr-o lada destinata compostarii si adaugand viermi in aceasta. Procesul de compostare dureaza in jur de 3-4 luni si va rasplateste cu un adaos minunat pentru florile de camera.

Compostul

Este un ingrasamant natural intotdeauna la indemana, si o metoda foarte buna de a recicla o mare parte din resturile naturale, de a reduce volumul de gunoi menajer. Un aport regulat de compost compenseaza pierderea humusului si reda solurilor cultivate fertilitatea lor naturala.

Este mai sarac in azot, dar mai bogat in celelalte elemente fertilizante (P2O5 – oxid de fosfor, K2O – oxid de potasiu, CaO – oxid de calciu).

Cum se face compostul – conditiile unui compost reusit

Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale:

• o drenare a apei si un grad de umiditate adecvate,

• o buna aerisire

• resturi corect alese.

Compostul reprezinta produsul final al biodegradarii controlate (compostarii) a deseurilor organice de natura vegetala sau animala. Este un produs stabil, igienizat si bogat in humus, ce poate fi utilizat ca ingrasamant, amendament sau suport de cultura. Coeficientul de mineralizare a humusului este 1,67-1,75%, iar pentru compensarea pierderilor anuale de 1% humus trebuie sa aplicam 10 t/ha/an compost fermentat (10kg/m²), iar cresterea de la 2 la 3% humus va fi realizata in 10 ani daca se aplica 40 t/ha compost fermentat (4 kg/m²/an).