Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni de zile.

Zeama de balega. In 10 litri de apa se pune maxim 1 kg de balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna, in functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml, iar la una matura maxim 1 litru. Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.

Gunoiul se va aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.

Balegarul de cal. Este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic 8-9 si dezvolta o teperatura maxima intre 70-80⁰C. Energia sa calorica se pierde pana la jumatate in primele doua saptamani de fermentatie, restul urmand sa se degaje in 7-8 saptamani. De aceea, daca asezam balegar de cal ca pat cald in rasadnite, in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de 60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare timp de 6-7 saptamani.

Balegarul de vaca. Se deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa (75-80%). Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius, temperatura ce se mentine aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade Celsius pentru urmatoarele 4-5 saptamani. Se poate creste valoarea energetica a acestui balegar de vaca prin adaugarea de paie sau rumegus.

Excrementele de oaie sau de capra. Sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fi folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza lent ajungand la 55 grade Celsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceasta temperatura cam o saptamana dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentru urmatoarele 45-50 de zile.

Excrementele de porc. Nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind prea umede si mult prea acide. Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasadnitele dar se pot amesteca cu balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva este natural acest fapt, deoarece porcul este departe de a fi exclusiv ierbivor. De ce se ard rosiile, cand se folosesc excremente proaspete? Simplu, din cauza aciditatii mari, rezultat al hranei variate a porcului, ce include si carne, grasimi, etc.

Cand animalele sunt hranite cu nutreturi concentrate si fanuri, atunci si dejectiile au un continut mai bogat in azot, fosfor si potasiu. Cand in hrana animala se folosesc mai multe furaje fibroase, dejectiile au o cantitate mai scazuta de substante hranitoare pentru plante.

Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu. Deci ce mananca animalele este important. Exista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen si ca nu trebuie folosite excremente de pisici, caini, porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni periculosi la om.

Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport de substante nutritive pentru culturile viitoare, sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excelent pamant pentru obtinerea rasadurilor tot in sezonul viitor. Neaparat insa, asteptati incheierea fermentatiei deoarece aciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara mila.

Mranita

Se obtine din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Contine o cantitate destul de mare de substante nutritive usor accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica in cantitati de 1-2 ori mai reduse decat balegarul obisnuit (1-2 kg/mp).

Mranita se foloseste la culturile de legume, aplicandu-se in mod frecvent ca ingrasamant local (la tomate, cartofi), sau cu ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei – la cuib), sau la pregatirea diferitelor amestecuri de pamant pentru rasadnite.

Urina si mustul de balegar

Este vorba despre dejectiile lichide, respectiv, fractia lichida a balegarului produs de animale. Acestea sunt produse organice azoto-potasice.

Se aplica sub forma de solutie diluata cu 3-4 parti de apa. Se administreaza 2-3 litri/m², de regula in cursul perioadei de vegetatie, ca ingrasare suplimentara, avand un efect rapid. Fertilizarea cu urina si must de balegar se face numai o data la 3-4 ani pentru a evita imburuienarea terenurilor si decalcifierea plantelor si a vietuitoarelor ierbivore.

Compozitia chimica a urinei si mustului de balegar orienteaza folosirea acestora in doua directii:

• activator al fermentarii gunoiului de grajd si al compostului;

• ingrasamant cu actiune rapida, atat ca ingrasamant de baza, cat si foliar.