- •Cuprins:
- •Organizarea producerii.
- •Calculul costului de producție.
- •Calculul indicatorilor tehnico – economici.
- •Organizarea producerii.
- •Organizarea tipului de producere.
- •Determinarea numărului de utilaje și coeficientul de încărcare a acestora.
- •1.3 Determinarea numărului de muncitori și coeficientul de încărcare a acestora.
- •1.4 Elaborarea planului – grafic de intrare – ieșire a pieselor.
- •1.5 Calculul tipurilor de stocuri.
- •Organizarea dotării locurilor de muncă de instrumente și calculul necesarului în scule.
- •Organizarea rațională a locurilor de muncă. Calculul suprafeței de producție și construirea planului sectorului.
- •Calculul costului de producție.
- •Determinarea consumului de material.
- •Determinarea consumului cu privire la remunerarea muncii.
- •2.3 Determinarea consumului de energie electrică.
- •2.4 Determinarea consumurilor indirect pe perioada de consum.
- •2.5 Calculul costului de producție pe unitate de produs.
- •Calculul indicatorilor tehnico – economici.
- •Determinarea cheltuielilor capitale.
- •Calculul nivelului rentabilității.
- •Calculul indicatorilor de lucru ai sectorului.
- •Calculul pragului de rentabilitate.
- •Indicatorii tehnico – economici
1.4 Elaborarea planului – grafic de intrare – ieșire a pieselor.
(locul optimal, durata ciclului de producere, perioada de intrare)
Mărimea lotului de intrare concomitentă în producere se calculează la operația la care raportul timpului de pregătire încheiere la timpul pe bucată v-a fi mai mare. Această mărime se ia și pentru celelalte operații.
Calculul mărimii lotului de piese la o operație se efectuiază după următoarea formulă:
005
=
=17.39
010
=
=1.6
015
=
=2.27
020
=
=6.06
025
=
=22.22
030
=
=8.3
035
=
=15.38
040
=
=4.87
045
=
=20
050
=
=15.38
055
=
=7.40
060
=
=3.57
070
=
=2.38
unde: Nloti – mărimea lotului de piese la operația i, buc;
Tpîi – timpul de pregătire încheiere la operația i, min;
Tbuc – timpul pe bucată la operația i, min;
K – coeficientul practice admisibil corelării timpului de pregătire – încheiere la timpul de lucru al utilajului, în decursul căruia pe el se va prelucra lotul de piese. Mărimea lui după datele experimentale se aleg în următoarele limite (0,02…0,06).
Numărul de piese ce se prelucrează într-un schimb se calculează conform formulei:
=
=108.35
109
unde: nsc – numărul de schimburi;
Nzl – numărul de zile lucrătoare în decursul unui an, zile;
Kfop – coefficient de fixarea operațiilor.
Determinăm mărimea lotului optimal:
=1*109=109
unde: X – număr întreg ales în așa mod încât: Nlot.opt.≥Nlot.m
Se determină numărul de lansări:
=
=6.42
Se determină perioada de repetare a lansărilor:
=
=40.03
Se determină durata ciclului de producer:
=
=3.96
unde: dsc – durata schimbului, ore;
ke – coeficient de transformare a zilelor calendaristice în zile efective, după formula:
ke = Fondul de timp efectiv / Fondul de timp anual
În urma rezultatelor obținute se reprezintă planul – graphic de intrare – ieșire a pieselor.
1.5 Calculul tipurilor de stocuri.
Stocurilor tehnologice se găsesc la locurile de muncă în procesul de prelucrare, asamblare și control, și se determină conform formulei:
=14*1=14
unde: Zteh – stocul tehnologic pe linie, bucăți;
Nlmi – numărul de locuri de muncă la o operație;
npp – numărul pieselor prelucrate concomitent pe fiecare loc de muncă.
Stocul de transportare se determină în dependență de tipul transportului utilizat.
La transmiterea pieselor bucată cu bucată, stocul de transportare v-a fi egal cu numărul de operații fără una:
=14-1=13
Stocul de siguranță se determină orientativ în mărime de 5 – 10% de la numărul pieselor prelucrate în parcurs de un schimb și se determină dupa formula:
=109*0.1=10.9
Stocurile de siguranță se formează pentru operațiile care prezintă un pericol în operația rebutului.
Stocul total reprezintă suma stocului tehnologic, de siguranță și transportare:
=14+10.9+13=37.9
