Format si structura

In orice polemica stiintifica, sociala sau politica, discutia trebuie sa se rezume la schimbul de idei si numai la acelea care au contingenta cu problema respectiva. Partile nu au dreptul sa aduca in discutie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirma, nici nu confirma validitatea ideilor sustinute  (Regulile polemicii civilizate, Universitatea Oxford, 1890)

 Formatul de dezbateri «Karl Popper»

Mai multe despre argumentare si alte articole teoretice pe platforma Wiki

Formatul de dezbateri «Karl Popper» este o forma structurata de dezbatere educationala, compusa formal din 10 sectiunidistincte: 6 discursuri si 4 chestionari incrucisate.Cele doua echipe compusefiecare din cate trei membri sunt pusi in situatia de a pune in valoare «pro sicontra» argumente diferite pentru ambele fatete ale unor chestiuni asupracarora oamenii, desi bine intentionati, pot fi in dezacord

A1: Prima pledoarie constructive afirmatoare: 6 minute

Prima pledoarie a unei runde de dezbateri, in care echipa afirmatoare isi prezinta complet cazul,aratand toate motivele pentru care motiunea in discutie ar trebui acceptata. Seprezinta «criteriul» ca standard din perpectiva caruia echipa interpreteazatema. Desi echipa sa isi prezinta de-a lungul dezbaterii extinderi sidezvoltari ale argumentelor din acest prim discurs, membrii echipei trebuie sapastreze pe tot parcursul rundei definitiile, criteriul si argumenteleprezentate.

Chestionarea incrucisata(CX)

CX1 N3 pune intrebari lui A1: 3 minute

Este folosita pentru a clarifica, a identifica punctele slabe din argumenteleoponentilor, cat si pentru a obtine concesii generale. Pentru ca avantajele siconcesiile obtinute in CX sa conteze la arbitraj, acestea trebuie sa fieutilizate in urmatoarele discursuri, pentruca arbitrii nu au dreptul sasesizeze «din oficiu» importanta rezultatelor obtinute in CX.

N1: Pledoaria constructiva negatoare: 6 minute

Echipa negatoare prezinta un caz complet impotriva motiunii. Aceasta sectiune esteinceputul respingerii argumentelor afirmatoare, care sunt contra-argumentate inordinea prezentata de afirmatori. Daca definitiile propuse de afirmatori nusunt contestate in aceasta sectiune, ele raman valabile. Tot astfel, dacanegatorii nu avenseaza un criteriu propriu, atunci runda va sta sub emnulcerintelor impuse prin criteriul conceput de afirmatori.

CX2: A3 pune intrebari lui N1: 3 minute

A2: Pledoaria afirmatoare de reconstructie: 5 minute

Al doilea vorbitor al echipei afirmatoare prezinta respingerile aduse de echipasa impotriva argumentelor prezentate de n1 si raspunde respingerilor adusecazului afirmator de catre echipa negatoare-reconstructie. Daca nu respinge oanumita idee din cazul negator, acea idee ramane valabila.

CX3: N1 pune intrebari lui A2: 3 minute

N2: pledoaria negatoare de reconstructie: 5 minute idem cu A2, doar cu rolurileschimbate.

CX4: A1 pune intrebari lui N2: 3 minute

A3: pledoaria finala a echipei afirmatoare: 5 minute

Prezinta, urmarind structura prezentata de la inceputul dezbaterii, argumenteleforte ale echipei sale, atragand atentia arbitrilor asupra eficientei proprieiechipe, a fisurilor echipei oponente si asupra celor mai importante zone decontroversa:«arii de conflict».incearca sa convinga arbitrii ca echipaafirmatoare este cea care a castigat runda, fara sa poate aduce noi argumentesau dovezi.

N3: pledoaria finala a echipei negatoare: 5 minute idem cu A3, cu rolurile schimbate

Formatul World Schools

World Schools Style este în prezent unul dintre cele mai raspândite formate de dezbatere. Acesta prevede trei vorbitori de fiecare echipă, cu două echipe într-o dezbatere. Aceste două echipe sunt numite formal Guvern șiOpoziție.  Temele sunt propuse într-o formă specifică, începând cu formula „Acest Parlament crede că ...”. Având rădăcini în formatul Australian Parliamentary şi inspirat din dezbaterile parlamentare, formatul a luat amploare odată cu înfiinţarea Campionatului Mondial de Dezbateri Academice - World Schools Debating Championships. Principiul confruntării dintre Guvern şi Opoziţie defineşte modul de funcţionare al acestui format, care la fel ca şi într-o dezbatere parlamentară se desfăşoară în jurul unei teze (moţiuni) propuse de către echipa Guvernului. La fiecare dezbatere World Schools participă 2 echipe, fiecare fiind compusă din 3 membri. Prima se numeşte echipa Guvernului, cea de-a doua se numeşte echipa Opoziţiei. Fiecare dintre cei trei membri ai fiecărei echipe susţine câte undiscurs constructiv de 8 minute, în ordine alternativă (Guvern, apoi Opoziție), începând cu primul vorbitor al echipei Guvernului. După ce fiecare vorbitor a vorbit o dată, al doilea sau primul vorbitor al fiecărei tabere prezintă undiscurs de răspuns (sumativ), de 4 minute. În timpul discursurilor obișnuite membri ai echipe adverse pot cere dreptul la intervenții celui care susține discursul. Nu se pot adresa intervenții în timpul discursurilor sumative.  Astfel, ordinea vorbitorilor este următoarea (ca în schema de mai jos): Guvern 1 (G1), Opoziție 1 (O1), Guvern 2 (G2), Opoziție 2 (O2), Guvern 3 (G3), Opoziție 3 (O3).   

Primele 6 discursuri se numesc discursuri constructive.   

În cadrul discursurilor constructive, membrii echipei oponente pot cere intervenţii numai după primul minut şi înainte deultimul minut al acestuia. Vorbitorul poate acepta sau respinge orice intervenţie în acest cadru.   

După aceste discursuri, fiecare echipă va prezenta câte un discurs conclusiv de 4 minute, acestea fiind susţinute de către vorbitorul 1 sau 2 din fiecare echipă. Opoziția (Oc) va prezenta primul discurs conclusiv, urmată de cătreGuvern (Gc). În discursurile conclusive nu se acceptă intervenții.