1. Nu poate înlătura aşa numita “legea junglei”, care duce la limitarea activităţii micului business

2. Nu poate înlătura monopolismul în domeniul de producţie şi în domeniul de realizare a mărfurilor şi serviciilor

3. Nu poate înlătura dezechilibrele economice (crizele economice, şomajul, inflaţia şi alte dezechilibre economice).

4. În cadrul economiei mixte există mai multe modele:

1) Modelul Nord - American

Numit anglo-saxon, aici se referă S.U.A., Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Canada etc.

Acest model are următoarele trăsături:

1. Reducerea sectorului public în economie

2. Stimularea ofertei (acordarea subvenţiilor)

3. Formarea preturilor în dependenţă de mecanismele pieţei

4. Reducerea impozitelor în scopul stimulării investiţiilor de capital

5. Reglarea masei monetare

6. Gradul redus de securitate economică faţă de riscuri (de şomaj, sărăcie, boală)

2) Modelul economiei de piaţă social – orientat

La care se refera Germania, Austria, Olanda etc.

Acest model prevede:

1. Creşterea ponderii sectorului de stat în economie (Germania 25%, alte tari 30%)

2. Îmbinarea organică a mecanismelor pieţei cu protecţia socială a populaţiei (acordarea pensiilor şi diferitor ajutoare destul de înalte)

3. Fixarea preturilor la mărfurile de prima necesitate şi asigurarea stabilităţii preţurilor

4. Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii cât şi a gospodăriilor de fermieri ceea ce contribuie la formarea clasei mijlocii (75%) a populaţiei

5. Diferenţa dintre salariul minim şi maxim constituie 1:24

3) Modelul Suedez (nordic)

Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca

Acest model prevede:

1. Stabilirea unor rate înalte de impozitare în scopul asigurării şi acumulării resurselor necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale (40% - 50% din nivelul veniturilor)

2. Asigurarea echitaţii sociale şi reducerea inegalităţii în avere

3. Asigurarea gratuită a serviciilor medicale şi de învăţământ

4. Susţinerea şi dezvoltarea sectorului cooperatist

4) Modelul Francez

Franţa şi parţial Italia

• Acest model prevede:

1. Extinderea sectorului public în baza naţionalizării întreprinderilor private şi îndeosebi a infrastructurii sociale. Actualmente în sectorul public al Franţei se creează 35% din producţia industrială

2. Extinderea tendinţelor dirijiste în activitatea economică (programarea macroeconomică şi elaborarea programelor de stat de dezvoltare a economiei naţionale)

3. Îmbinarea mecanismelor pieţei cu sistem de planificare indicativă

5) Modelul Japonez

Numit paternalist, aici se referă Japonia

Acest model prevede:

1. Dezvoltarea marilor corporaţii si a companiilor transnaţionale care sunt susţinute de către stat (Honda, Nisan, Mitsubishi, MitsuMoto)

2. Reglarea de stat a economiei în baza elaborării programelor economice naţionale

3. Rămânerea în urmă a salariului de la ritmul de creştere a productivităţii muncii, ceea ce contribuie la scăderea costurilor de producţie şi la creşterea competitivităţii produselor

4. Angajarea pe viaţă a lucrătorilor la firmele Japoneze.

5. Existenţa sentimentului de mândrie naţională şi patriotism

6. Diferenţierea dintre venituri este relativ mică şi constituie cel mult 1:17

7. Clasa mijlocie este cea mai numeroasă şi constituie 85% - 90% din întreaga populaţie