2.2. Caracterizaţi procedura acceptării şi înregistrării unei declarraţii vamale în detaliu.

Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei vamale se poate face:

- în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau similar, cu completarea de mînă cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule în cazurile temeinic justificate - pe baza aprobării prealabile a şefului biroului vamal unde se realizează declararea mărfurilor;

- în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale prin procedee informatice.

Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia vamală în detaliu - atestată, după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului caracterul original şi autentic.

Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale destinat biroului vamal.

Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor informatice, semnătura olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică de identificare, conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care semnătura şi ştampila sînt aplicate manual.

Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal nu trebuie să conţină date ilizibile, ştersături sau rescrieri.

Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea sau completarea rubricilor din declaraţiile vamale în detaliu, altele decît cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu excepţia cazurilor cînd, conform prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de Serviciul Vamal, se prevede altfel.

Exemplarele declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărui regim vamal se prezintă şi se depun la biroul vamal desprinse din set.

2.3. Estimaţi etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu.

Etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu sunt:

a) controlul documentar - verificare informaţiei din documente ş.a.

b) controlul fizic al mărfurilor – verificarea de fapt a mărfurilor contra informaţiei din documente

c)verificarea calculelor de impozite - achitarea drepturilor de import şi acordarea liberului de vamă(persoana dispune de marfa care a fost declarată în modul respectiv)

3.1. Definiţi noţiunea de destinaţie vamală.

Destinaţie vamală - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, sau în altă destinaţie vamală.

3.2. Determinaţi şi caracterizaţi tipurile de destinaţii vamale.

Destinaţiile vamale se categorisesc în regimuri vamale şi alte destinaţii vamale. După cum ştim există regimuri vamale definitive şi suspensive(cu impact economic).

Regimurile vamale definitive:

Importul – este regimul vamal în care mărfurile puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

Exportul – este un regim vamal în care mărfurile sînt coase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.

Regimuri vamale suspensive:

Tranzitul – este regimul vamal în care mărfurile sînt trensportate pe teritoriul vamal sub supravecherea vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şu fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.

Antrepozitul vamal – este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravecherea acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile:

a) străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică

b) a mărfurilor autohtone destinate exportului

Perfecţionarea activă – regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul RM în una sau mai multe opreaţiuni de prelucrare:

a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare – fără încasarea drepturilor de import(cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel

b)mărfuri importate şi puse în libera circulaţie –dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare asctivă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şirestituirea acestora la realizarea exportului

Transformarea sub controlul vamal – permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul RM în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în libera circulaţie cu plata drepturilor de import afarente acestor mărfuri.

Admiterea temporară – regimul care permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale

Perfecţionarea pasivă - un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele compensatoare sînt întroduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import

Alte destinaţii:

Zona liberă - este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.

În Republica Moldova activează 6 zone economice libere: Expo-Business-Chisinau, Ungheni-Business, Tvardiţa, Parcul de producţie Otaci-Business, Parcul de producţie Valkaneş, Parcul de producţie Taraclia, precum şi Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti"şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"

Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaţionale

Abandon în favoarea statului - este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

Distrugerea - este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică

Reexport - este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică

3.3. Formulaţi condiţiile de plasare a mărfurilor sub destinaţii vamale.

- marfa nu trebuie să fie prohibitivă

- să nu contravină legislaţiei RM

- marfa să se încadreze în limitele standardelor ecologice

- să nu afecteze negativ economia naţională

- marfa să fie însoţită de toate documentele necesare