1.2.Conditiile serviciului in organele vamale sunt:

-Pot fi colaboratori vamali cetatenii R.M care au implinit varsta de 18 ani,apti dupa calitatile individuale si profesionale,dupa nivelul de studii si starea de sanatate sa exercite functiile organelor vamale.

-Angajarea in serviciul organelor vamale este benevola si se face in baza de contract individual de munca.

-informatia privind functiile vacante si conditiile de ocupare a lor este data publicitatii.

-La angajare in organul vamal,se prezinta:

1.cererea

2.buletinul de identitate.

3.carnetul de munca

4.diploma de studii

5.certificatul medical.

6.cazierul juridic

7.dosarul personal.

-La angajare in organul vamal,colaboratorii sunt supusi inregistrarii dactiloscopice de stat obligatorii,in conformitate cu legislatia.

-Directorul general aproba regulamentul-model de ordine interioara al organului vamal.

-Timpul de munca saptamanal in organele vamale nu trebuie sa depaseasca timpul de munca saptamanalstabilit de legislatia muncii

-Colaboratorilor vamali li se acordaurmatoarele concedii:a)anuale.b)suplimentare,c)neplatite.

d)medicale….s.a.

Drepturile colaboratorului vamal:

-Sa primeasca in modul stabilit informatia si materialele necesare indeplinirii obligatiilor de serviciu.

-sa inspecteze agentii economici,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare.

-Sa ia decizii si sa participle la elaborarea de proiecte de hotarari in corespundere cu obligatiile sale de serviciu.

-Sa se intruneasca in sindicat

-sa participle la adunari in cadrul organului vamal.

-Sa aplice forta fizica,mijloace speciale,arma de fok si arma alba,in modul si in cazurile prevazute de legislatie.

Obligatiile colaboratorului vamal:

-sa asigure respectarea Constitutiei,legilor si a altor acte normative.

-sa execute ordinile si dispozitiile sefilor organului vamal

-sa-si ridice nivelul de calificare

-sa depuna in conditiile legii,declaratie cu privire la venituri si proprietate

-sa respecte regulamentul de ordine interioara al organului vamal.

-sa pastreze secretul de stat,alte secrete aparate de lege si sa nu divulge informatia care i-a parvenit in exercitiul functiei sale.

1.3 In R.M.colaboratorii vamali au o importanta majora in activitatea vamala,deoarece ei actioneaza in scopul combaterei fraudei,a coruptiei,a traficului illicit de marfuri si de bunuri si a altor actiuni ilicite simultan ei asigura respectarea si apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.Rolul colaboartorilor vamali este de-a semnala faptele de comportament coruptional si cele care incalca grav estica profesionala din sfera vamala.

Subiectul 2.Vamuirea marfurilor de export-import.

2.1O conditie esentiala de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala este declararea acestora care reprezinta elementul de baza al perfectarii actelor vamale.Declararea este expunerea de date veridice despre tipul si cantitatea marfurilor,despre scopul trecerii peste frontiera vamala precum si alte date necesare pentru efectuarea controlului vamal si a stabilirii si incasarii platilor vamale.Declararea se efectueaza si in cazul schimbarii regimului vamal ales.

Declaratia vamala este depusa in termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierii vamale(termenul este de 168 ore in cazul transportarii marfurilor pe cai ferate).Subiectii in cadrul raportului juridic in procesul declararii sunt:

1.Organele vamale.

2.Declarantii vamali si alte personae.

Obiectul declararii il formeaza:

1.marfurile

2.mijloacele de transport.

Declaratia vamala trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente necesare vamuirii:

-certificatul de inregistrare a agentului economic.

-certificatul de atribuire a codului fiscal

- certificatul de atribuire a codului statistic IDNO.

-contractul sau copia contractului inregistrat la biroul vamal

-certificatul de origine a marfurilor

-certficatul de calitate a marfurilor

-certificatul de conformitate a marfii

-factura in care se indica cantitatea si costul marfii

-procura eliberata pers.fiz. care se ocupa de vamuirea marfii.

. Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie pot fi admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.

2.2Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:

1.Acceptarea -declarantul prezinta colaboratorului vamal declaratia in detaliu,acesta o verifica sa contina toate actele necesare si sa fie in conformitate cu legislatia vamala.

2.Inregistrarea-Se pune stampila dreptunghiulara,devenind astfel un act juridic ce produce efecte juridice.

3.Validarea-Este cea mai importanta etapa si cuprinde 4 subetape:

1.Controlul documentar.

2.Controlul fizic al marfurilor, adika verificarea lor.

3.Verificarea calculului impozitului,de acesta se ocupa organul vamal sectiei economice

4.Achitarea dreptului de import,acordarea liberului de vama.

Culoarul galben de vămuire determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar, iar culoarul roşu determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fizic.În aceste cazuri declaraţia şi actele se transmit la punctul de control documentar.

Dacă declaraţia vamală este selectată pe culoarul verde de vămuire, acordarea liberului de vamă se efectuează fără efectuarea controlului documentelor şi al mărfii

……………………………………………………………………………………………………

Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:

1) Operaţiuni prealabile vămuirii  - acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării mărfurilor şi mişloacelor de transport sub un anumită destinaţie vamală, după cum urmează:

prezentarea la organele vamale de frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi documentelor însoţitoare ale acestora;

controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;

transportarea mărfurilor şi mijloacelor de transport pînă la locul de destinaţie. Mărfurile sunt transportate de la biroul vamal de plecare pînă la biroul vamal de destinaţie conform procedurii de tranzit .

2)  Depozitare provizorie - procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii în ţară nu întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li se acorda o destinaţie aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără achitarea drepturilor de import, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, pînă la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinaţie aprobată de organele vamale.

Procedura de depozitare este reglementată de Ordinul Serviciului Vamal.

Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare. care se completează conform procedurii stabilite în Ordinul Serviciului Vamal.

3)  Declararea.

Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.

Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu sunt stabilite în . Ordinul Serviciului Vamal

Declaraţia vamală se depune pentru fiecare document de transport. 

Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru bunurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO şi în alte cazuri prevăzute de Ordinul susmenţionat

Procedura de vămuire se finalizează cu eliberarea actelor şi acordarea liberului de vamă.

2.3 Aş dori să remarc că reformele iniţiate în vederea perfecţionării procesului de vămuire a mărfurilor trebuie să poarte un caracter continuu şi împlinit. Este bine că a fost implementat ghişeul unic, noile module de procesare a declaraţiei vamale în sistemul informaţional Asycuda World, institutul de brokeri, dar se enunţă unele iregularităţi şi lacune în activitatea de zi cu zi:

 revizuirea sistemului de efectuare a schimbului de informaţie, a poştei TIR şi T1(destinaţie plecare) la nivel de serviciu vamal - birouri vamale - posturi vamale;

 determinarea corectă a codului tarifar a mărfurilor;

 îmbunătăţirea programului computerizat de evidenţă a mărfurilor destinate regimurilor vamale suspensive (perfecţionare activă, pasivă, admitere temporară).

Cu toate că  am obţinut anumite rezultate, recunoaştem că există multe rezerve pentru sporirea încasărilor. În vizorul tuturor rămîne problema valorii în vamă a mărfurilor. Multiplele indicaţii ale Autorităţii Centrale privind efectuarea recalculelor, denota insuficienţa aplicării efective a metodologiei de apreciere a valorii în vama. 

Valoarea în vamă este o problemă destul de diversă în contextul realităţilor economiei de piaţă - care nu poate fi strict planificată şi condiţionată, influenţată de axioma generală "cerere" şi "ofertă". Oricum, există cazuri în care diferite birouri vamale apreciază valoarea în vamă în mod diferit. Reieşind din această problemă majoră, consider extrem de necesar ca toate birourile vamale să acţioneze la fel (ca un tot întreg).

Aprecierea corectă a codului mărfii, îndeosebi la grupurile de mărfuri la care subpoziţiile tarifare au diferite cote procentuale ale taxei vamale de asemenea în mod direct majorează veniturile. În această ordine de idei, consider oportună abordarea repetată a problemei în ceea ce priveşte dotarea serviciului vamal cu un Laborator pentru a testa mărfurile în scopul stabilirii ulterioare a corectitudinii determinării poziţiei tarifare. Acest apel rezultă din faptul că în momentul în care se solicită efectuarea unei expertize la organele abilitate, acesta în majoritatea cazurilor certifică marfa doar în baza actelor de însoţire şi nicidecum conform caracteristicilor de facto (fizice) ale mărfurilor.

Reieşind din cele constatate, drept sarcini spre realizare sînt urmatoarele:

- îndeplinirea sarcinii bugetare la colectarea veniturilor la buget;

  -ridicarea nivelului profesional şi fortificarea disciplinei etice a efectivului;

  -conlucrarea permanentă cu mediul de afaceri;

  -combaterea fenomenului corupţiei;

  -asigurarea transparenţei procesului de prelucrare a declaraţiei vamale;

  -menţinerea timpului atins necesar vămuirii mărfurilor;

  -corectitudinea calculării drepturilor de import/export în strictă conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare;

3.1.Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia reintroducerii lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in tara,precum si cele importate si puse in libera circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii economice.

Exportator este considerata acea persoana prin al carui nume este facuta declaratia vamala de export si care este fie proprietarul marfii fie o persoana investita cu drept de instrainare asupra acestor marfuri.Exportatorul este obligat sa depuna o declaratie vamala de export fie la biroul vamal in raza de activitatea a carui se afla sediul lui fie la biroul vamal in raza de activitate a caruia se afla locul de incarcare a marfurilor.

Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la frontiera fara sigilii cu sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate in documente se controleaza de organele vamale de la frontiera.

Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara fara a surveni vreo modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.

Organul vamal fixeaza termenul in care merfurile trebuie sa fie reintroduse sa sa fie plasate sub o alta destinatie vamala.Termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii,dar sa nu depaseasca 3 ani.

3.2.

Conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de export sunt urmatoarele:

-Achitare drepturilor de export.

-Respectarea masurilor de politica economica.

-Marfurile vamuite la export la un birou vamal din interiorul tarii se sigileaza imediat dupa efectuarea controlului si se plaseaza in regim de tranzit pana la un birou vamal de frontiera.

-Acordarea liberului de vama la export,cu conditia ca marfurile respective sa fie scoase de pe teritoriul vamal in aceeasi stare in care acestea se aflau la data inregistrarii declaratiei vamale de export,cu exceptia pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune.

3.3

Agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile autorizate ale Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare repatrierea mijloacelor băneşti şi materiale) în termenele stabilite, după cum urmează:

a) în contractele de vînzare-cumpărare, barter, de export în regim de consignaţie - în termenul stabilit în contract, dar nu mai mult de un an de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru marfă, cu excepţia contractelor de procurare a materialului săditor viticol şi pomicol, al căror termen este de 18 luni de la data efectuării plăţii;

b) în contractele de prelucrare - 60 de zile calendaristice de la data încheierii ciclului tehnologic, stabilită în contract;

c) în contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica Moldova, încasarea plăţilor se efectuează în termenele stabilite pentru efectuarea plăţilor conform clauzelor contractuale, dar cel puţin o dată în decurs de un an, începînd cu data scoaterii obiectului leasingului din ţară.

Nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, a celor materiale şi serviciilor se sancţionează cu amendă, aplicată agenţilor economici, în proporţie de 0,1 la sută din suma (valoarea) mijloacelor nerepatriate pentru fiecare zi calendaristică de întîrziere.

Cuantumul amenzii nu poate depăşi suma (valoarea) mijloacelor băneşti şi a celor materiale nerepatriate în termenele stabilite. Achitarea amenzii nu scuteşte agenţii economici de obligaţia de repatriere a mijloacelor băneşti şi a celor materiale. În cazul în care suma amenzii achitate echivalează cu sumele nerepatriate sau cu valoarea mărfurilor neimportate, agentul economic este scutit de obligaţia de repatriere.

Controlul asupra repatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în timpul controalelor efectuate la agenţii economici, în modul stabilit de legislaţie.

Test 7

Subiectul 1 Perfectarea actelor vamale

1.1 La perfectarea documentelor vamale, persoana fizică prezintă certificatul de proprietate asupra produselor, eliberat de organul administraţiei publice locale, ori factura de preluare a mărfurilor din depozitul întreprinderii sau alt document, ce confirmă primirea lor în contul salariilor sau pensiilor. Taxa pentru procedurile vamale se achită conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Organele vamale vor verifica valoarea în vamă a mărfurilor declarate de persoanele fizice potrivit Legii cu privire la Tariful Vamal.

1. Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor străine supuse acceizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regim vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.

1.3

Subiectul 2 Zona economica libera

2.1 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sînt părţi ale teritoriului Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, anumite genuri ale activităţii de întreprinzător

2.2 Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de stimulare a activităţii de întreprinzător. Modificări ale regimului şi ale modului de desfăşurare a activităţii de întreprinzător într-o zonă liberă sînt posibile numai prin introducerea unor modificări în prezenta lege.

Rezident al zonei libere, , poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată în modul stabilit de legislaţie în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova

Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident, încheie cu Administraţia un contract pentru desfăşurarea în zona liberă a activităţii de întreprinzător. Contractul se încheie pentru întreaga perioadă de activitate în zona respectivă.

În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:

a) producţia industrială a mărfurilor de export şi a celor de substituire a mărfurilor de import;

b) operaţiunile de export-import, inclusiv sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţii;

c) alte genuri auxiliare de activitate necesare pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă.

Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă.

2.3 Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.

Sînt scutite de taxa vamală:mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

Sînt scutite de drepturi de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale:

a) mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

b) mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi de pe teritoriul altor zone libere;

c) mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere.

Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută din cota stabilită în Republica Moldova.

Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone libere, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Achitările în numerar pe teritoriul zonelor libere se efectuează în valută naţională.

Asupra tranzacţiilor de export-import efectuate de către rezidenţi cu subiecţi străini se extind cerinţele stipulate în legislaţie privind repatrierea valutei

Subiectul 3 Controlul vamal al mijloacelor de transport

3.1 Controlului vamal sunt supuse toate mijloacele de transport care trec frontiera vamala, cu exceptia unor cazuri prevazute de legislatie.

Organul vamal este în drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile prevăzute de legislaţie.

Mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi pînă la sfîrşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal.

Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele de transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.

 

3.2 Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor acestora, dacă:

a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport;

b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;

c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;

d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului vamal.

Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au fost încasate drepturi de import sau de export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor drepturi.

3.3

Test 8

Subiectul 1 Brokerul vamal

2. Brokerul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine autorizatia pentru activitatea de broker vamal,eliberata de Departamentul vamal, si care in numele si pentru terte personae , declara marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si alte operatii vamale. Pentru obligatia vamala aparuta brokerul vamal raspunde solidar cu platitorul vamal.

1.2 Pentru a primi licenţă pentru activitate de broker vamal, persoana juridică trebuie:

• să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul vămuirii;

• să dispună de o bază tehnică materiială care să perniţă desfăşurarea activităţii de broker vamal.

Brokerul vamal are următoarele drepturi şi obligaţii:

• este în drept să efectuieze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal;

• îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale.

Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în baza contractului de prestare a serviciilor, încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare.

Agentul economic care solicită autorizaţia de broker vamal (în continuare - solicitant) se adresează la Serviciul Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică următoarele informaţii:     a) denumirea completă şi abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de contact;     b) codul fiscal/codul IDNO;     c) datele despre specialiştii angajaţi (numele, prenumele, patronimicul, domiciliul);     d) adresele oficiului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor sale în teritoriu, precum şi a specialiştilor care vor activa în oficiul şi reprezentanţele respective;     e) amplasarea depozitului provizoriu.

Despre decizia de eliberare a autorizaţiei de broker vamal, Serviciul Vamal înştiinţează în scris solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei.

Temei pentru refuzul eliberării Autorizaţiei poate servi:     a) informaţiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant;     b) necorespunderea sau lipsa condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de broker vamal.

Autorizaţia poate fi anulată, suspendată sau retrasă de către Serviciul Vamal.

1.3 Brokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale, are ca principală obligaţie asigurarea, în faţa organelor vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale pentru operaţiunile efectuate în numele agenţilor economici. De asemenea, el răspunde solidar cu agentul economic, în condiţiile prevăzute de Codul vamal, de obligaţiile privind achitarea drepturilor de import sau de export, şi altor plăţi aferente prolongării termenului de achitare.

Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii, autenticitatea documentelor şi datelor folosite în acest scop.

La solicitarea titularului operaţiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata drepturilor de import ori de export sau, în cazul operaţiunilor suspensive, poate asigura garantarea acestora. Garantarea drepturilor de import sau de export poate fi făcută prin depunerea la biroul vamal a unei scrisori de garanţie bancară, în mărime egală cel puţin cu drepturile garantate, emisă de o bancă agreată, ori prin depunerea în contul organului vamal a unei sume băneşti (în monedă naţională) care să asigure plata drepturilor de import sau de export. Atunci cînd se utilizează o scrisoare de garanţie în mărime care depăşeşte suma calculată, diferenţa disponibilă poate fi utilizată pentru alte operaţiuni vamale.

Subiectul 2. Stabilirea valorii in vama a marfurilor importate

Subiectul 2 Stabilirea valorii in vama a marfurilor

2.1

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

    a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

    b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

    c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

    d) în baza costului unitar al mărfii;

    e) în baza valorii calculate a mărfii;

    f) prin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

2.2

La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

1. cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal.

2. cheltuielile suportate de cumpărător

3. partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni, direct sau indirect, vînzătorului.

La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:

    a) caracteristicile fizice;

    b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;

    c) ţara de origine;

4. producătorul.

La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu mărfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.

    (2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:

    a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;

    b) ţara de origine;

    c) producătorul.

Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:

    a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;

    b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul Republicii Moldova etc.

2.3

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.

La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte.

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii.

Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant.

În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta  lege.

Subiectul 3 Tranzitul

3.1 Conform legislatiei vamale, tranzitul este regimul vamal in care marfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub supravegherea vamala de la un organ vamal la altul , fara perceperea drepturilor de import-export si fara aplicarea masurilor de politica economica.

3.2 Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit

    La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

    a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;

    b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.

    În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.

Regimul vamal de transit se incheie atunci cand marfurile sunt prezentate,impreuna cu documentele insotitoare,la organul vamal de destinatie.Titularul operatiunii de transit este responsabil de tranzitul marfurilor. El este obligat sa prezinte in termenul stabilit organului de destinatie marfurile cu mijloacelede identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.

3.3