2.3 Decideti asupra categoriilor de persoane care nu pot fi supuse muncii neremunerate in folosul comunitatii.

Munca neremunerata in folosul comunitatii-reprezinta una din pedepsele de baza alternative celor privative de libertate care au completat sistemul de pedepse.Conf al (1) al art.67 din CP al RM, munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea ,in afara timpului de serviciu de baza sau de studii, la munca, determinate de autoritatile administratiei publice locale.

Conf atr.67alin (4) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I şi II, militarilor prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani şi persoanelor care au atins vîrsta de pensionare.

Subiectul III.Cauzele care inlatura consecintele de condamnare.

3.1 cauzele care inlatura consecintele de condamnare.

Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii sunt definite ca institutii de drept penal destinate sa asigure constringerea juridice penale o incidenta si functionare care sa corespunda scopurilor legii penale si pedepsei penale.

In legislatia penala a RM , cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:

• amnistia antecondamnatoare,

• impacarea partilor,

Iar cauzele care ilatura consecintele condamnatii sunt:

-amnistia postcondamnatoare

-gratierea

-reabilitatrea de drpt (stingerea antecedentelor penale)

-reabilitarea judecatoreasca .

Principalele trasturi ale cauzelor inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii sunt urmatoarele:

• cauzele constituie institutii de drept penal-prin reglementarea lor de catre aceasta ramura de drept , prezinta aspecte particulare amnistia si gratierea care sunt prevazute de constitutia RM si care dobindesc astfel o natura dubla , devenind concomitant institutii al dreptului constitutional si al dreptului penal.

• Acestea sunt determinate , de interele generale ale societatii.

• Ele au character general , deoarece privesc toate infr sau un numar nedefinit de fapte penale.

• Ele au character obligatoriu atit p/u stat,cit si p/u infractor.

• Unele cause nu oepreaza doar in baza dispozitiilor CP si presupun si unele manifestari de vointa.

• Majoritatea cauzelor constituie impiedimente la punerea in miscare si executarea actiunii penale.

• De regula aceste cause pot fi invocate de faptuituri de procurator sau de instanta din oficiu, in orice faza a procesului penal ori pe calea contestatiei la executare.

• Ele nu se rasfring asupra existentei infr.

• Ele nu produc efecte asupra drepturilor la despagubire ale persoanelo vatamate

• Ele nu inlatura masurile de siguranta.

3.2generalizare asupra impacarii.

Impacarea partilor este o cauza de inlaturare a raspunderii penale instituita de legiuitor din consideratiuni de politica penala.

Conf. art 109 Împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă infracţiuni prevăzute la capitolele II – VI din Partea specială, precum şi în cazurile prevăzute de procedura penală.

In literature juridical impacarea partilor este determinate ca un act bilateral , o intelegere intervenita intre partea vatamata si infractor cu privire la incetarea procesului penal si inlaturarea raspunderii penale.

In cazul impacarii partilor conflictul se stinge nu ca urmare a unui act de vointa unilateral, din partea pers vatamate, ci printr-un act bilateral, prin vointa comuna a pers vatamate si a infractorlului.

Impacare apartilor are urmatoarele trasaturi:

• Impacarea partilor se paote realize doar in aczul infr p/u care legea prevede aceasta modalitae si inlaturare a raspunderii penale.

• Impacrea trebuie sa se faca intre infractor pedeo parte, si perd vatamata pe de alta parte.

• Impacarea trebuie sa fie explicita , adica sa fie exprimata in mod clar , iar nu presupusa pe baza anumitor situatii sau imprejurari.

• Impacarea poate avea loc doar daca ambele parti consimt liber acest fapt , exprimindu-si in mod benevol vointa.

• Impacarea este persoanla, adica se refera doar la persoannele care s-au inteles sa puna capat conflictului dintre ele iar nu la infr savirsita.

• Impacarea trebuie sa fie totale, neconditionata si definitive, adica trebiuie sa puna capat in mod comlect conflictului dintre parti.

• Impacarea trebuie sa intervina cel tirziu pina la retragerea completului de judecate p/u deliberare.

gratierea

Gratierea este un act de clementa (bunavointa)al puterii de sta prin care, in temeiul unor considerente social-politice si de politica penala cei condamnati sunt iertati de obilatia de a executa pedeapsa ori prin care se dispune scurtatrea duratei de executare a pedepsei,sau prin care o pedeapsa mai grea ca natura este inlocuita cu una mai usoara.

Gratierea poate fi acordata oricaror pers, indifferent de caracterul si de gravitatea infr p/u a caror savirsire ele au fost pedepsite indifferent de categoria si cuantumul pedepsei penale aplicate.Gratierea se acorda in temeiul cererii depuse de pers condamnate , de rudele apropiate ale acestora , de deputati in parlament, de autoritatile administratiei publice locale de asociatii obstescti, de avocati care au participat la examinarea cauzelor in care s-au pronuntat sedinta de condamnare la detentiune pe viata si a cauzelor privind minorii precum si de administratia intreprinderilor ,institutiilor si organizatiilor in care au lucrat anterior pers condamnate.Gratierea este acordata prin decretul Presedintelui Rm, adica printrun act al puterii de stat bazat pe consideratiuni de politica penala a statului,gratierea are un character obligatoriu atit p/u organelle de stat cit si p/u cei care beneficiaza de ea.

Testul 12

SUBIECTUL I.Participatia

1.1Participatia

Conf.art.41din CP al RM  Se consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate.

In DP participatia este ca o forma a pluralitatii de infractori, care se exprima printr-o infractiune ce poate fi savirsita in mod natural de o singura persoana,iar in cazul infractiunilor cu pluraliatate de infractori fapta este savirsita de 2 sau mai multe persoane fiecareia revenindui rolul si locul sau la savirsirea infractiunii.

1.2 Participantii.

Conf art.42 (1) Participanţii sînt persoanele care contribuie la săvîrşirea unei infracţiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.     (2) Se consideră autor persoana care săvîrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvîrşit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod.

In teoria dreptului penl si in practica judiciara a RM autori ai infractiunii sunt recunoscuti:

-cei care nemijlocit au savirsit infractiunea

-cei ce participa nemijlocit la savirsirea infractiunii impreuna cu alte personae(coautori)

-cei ce savirsesc infractiunea prin intermediul altor persoane care nu pot fi supuse raspunderii penale in virtutea unor circumstante prevazute de legea penala     (3) Se consideră organizator persoana care a organizat săvîrşirea unei infracţiuni sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora..

Normele penale din RM atesta citeva forme de incadrare a actiunilor organizatorului:

-organizarea savirsirii infractiunii

-dirijarea realizarii infractiunii

-crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizatii criminale

-dirijarea grupului criminal organizat sau a organizatiei criminale     (4) Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvîrşească o infracţiune.