Subiectul III.Delicventa juvenila

3.1 Delicventa juvenila

Delicventa juvenila-reprezinta o trasatura caracteristica a fenomenului infractional.Dreptul penal concureaza in realizarea preventie infractionale in rindurile minorilor indeosebi prin adoptarea si aplicarea unor reglementarisi a unui system reglementar special pentru minori.

Pot fi considerate minore orice persoana care nu a atins virsta de 18 ani,desi are virsta de 14 sau 16 ani ,virsta data reprezinta virsta la care persoana poate purta déjà rapundere penala. Se poate vorbi de o infractiune savirsita pentru prima oara atunci cind aceasta este comisa intr-adevar prima dat sau in cazul persoanei care a mai comis o infractiune dar pentru care sau stins antecedentele penale.pentru a stabili daca este posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie trasa la raspundere penala instanta de judecata ia in considerare diverse circumstante atenuante ce sa refera atit la personalitatea infractorului cit si la fapta savirsita cum ar fi:cainta sincera,contribuirea active la descoperirea infractiunii,repararea benevola a pagubei pricinuite, motivul savirsirii infr, conditiile de trai, referintele positive si alte conditii. In cazul cind instanta de judecata ajunge la concluzia ca este posibila liberarea de raspundere penala a minorului, acestuia ii pot fi aplicat masuri de constringere cu character educativ,care sunt stipulate la art.104 din CP:

  a) avertismentul;     b) încredinţarea minorului pentru supraveghere părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat;     c) obligarea minorului să repare daunele cauzate. La aplicarea acestei măsuri se ia în considerare starea materială a minorului;      d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologică;     e) internarea minorului,de către instanţa de judecată, într-o instituţie specială de învăţămînt şi de reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare.

Minorului ii pot fi aplicate concomitant citeva masuri de constringere cu character educativ.

In caz de eschivare sistematica de la masurile de constringere ca character educativ de catre minor, instanta de judecata, la propunerea organelor de stat specializate,anuleaza masurile aplicate si decide trimiterea cazuzei penale procororului sau stabileste pedeapsa conf legii pe baza careia persoana a fost condamnata , dupa caz.

3.2 minorul care a savirsit pt prima oara o infractiune

Art.54 dina CP al RM Persoana în vîrstă de pînă la 18 ani care a săvîrşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală în conformitate cu prevederile procedurii penale dacă s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Conditiile de liberarii raspunderii penale a minorilor:

-inf sa fie savirsita de o persoana in virsta de pina la 18 ani

-inf sa fie savirsita pentru prima oara

-inf savirsita sa fie usoara sau mai putin graca

-sa fie posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii penale.

3.3

Testul 11

SUBIECTUL I.Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale.

1.1Notiunea si tipurile erorii.

Eroarea este definite ca reprezentarea grsita de catre cel ce savirseste o fapta prevazuta de legea penala a realitatii din momentul savirsirii faptei,reprezentarea determinate de necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor date ale realitatii, fie a unor dispozitii legale.

Doctrina penala face distinctie intre mai multe tipuri de eroare, in raport cu diferite criterii:

A-in faport cu obiectul sau:

-eraorea de fapt-consta in inchipuirea gresita pe care si-o face infractorul referitor la circumstantele de fap ale infr.Eroarea de fapt se clasifica in:

• Eroare in obiect

• Eroare in legatura de cauzalitate

• Eroare in mijloace

• Eraore in gravitatea consecintelor

• Eroare in circumstantele agravante a infr.

-eraoarea de drept-consta in inchipuirea gresita a faptuitorului a imprejurarilor de drept ale faptei savirsite si ea este prezenta in 3 situatii specifice:

• Atunci cind pers isi inchipuie ironat ca fapta sa nu este infractionala in realitatea ea contituind o infr

• Atunci cind faptuitorul crede ca fapta este una infractionala,insa ea in realitate nu constituie infr

• Atunci cind faptuitorul isi inchipuie ironat categoria si masura de pedeapsa care ii va fi aplicata

B-un raport cu efectele sale juridice:

-eroarea este determinat principala-atunci cind se rasfringe asupra unor date de fapt privind unul dintre elementele constitutive ale infr

-eraorea secundara-atunci cind se refera la o stare,situatie sau imprejurare care constituie o circumstanta a infr

C-dupa factorii care determina eroarea:

-eroarea prin necunoastere/ignoranta-determinata de lipsa de cultura

-amagirea/inducerea in eroare- reprezinta o stare psihica provocata de actiunea de inselare exercitata de catre o pers asupra alteia

D-dupa consecintele pe care le poate avea:

-eroarea esentiala-cind reprezinta p/u faptuitorul aflat in eroare o justificare a activitatii lui si exclude vinovatia

-eroare neesentiala-cind apare ca o scuza p/u faptuitorul aflat in eroare, iar pe planul consecintelor juridice o circumstanta atenuanta

E-dupa posibilitatea de evitare a erorii:

-eroarea de neinlaturat/inviciabila-cind se datoreaza necunoasterii complete a realitatii si care nu ar fi putu fi inlaturata oricit diligenta ar fi depus faptuitorul

-eroare viciabila/inlaturabila-care ar putea fi inlaturata daca faptuitorul era mai atent mai diligent.

1.2Caracterizati modalitatile erorii de fapt.

Eroarea de fapt este necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor stari, situatii sau imprejurari de fapt in care a fost savirsita infr si care potrivit legii reprezinta fie un element constitutive al infr fie o circumstanta agravanta.

In doctrina penala se conosc urmatoarele modalitati ale erorii de fapt:

A-eraorea in obiectul infr-exista in cazul reprezentarii gresite a infractorului asupra naturii sociale si de drept a obiectului atentatului.Sunt 2 categorii ale acestei modalutati de eroare:

• Substituirea obiectului infr-adica subiectul infr considera ca actenteaza la un obiect, insa in realitate, din eroare, atenteaza la alt obiect juridic generic ocrotit de legea penala

• Necunoasterea circumstantelor care schimba eprecierea sociala si de drept a obiectului infr.

B-eroarea in caracterul actiunii sau inactiunii se poate manifesta in 2 situatii:

• Persoana apreciaza gresit fapta savirsita ca fiind prejudiciabila, in realitate insa aceasta neconstituin o infr.raspunderea penala va surveni pentru pentativa de infr,intrucit intentia infractionala nu a fost realizata.

• Raspunderea penala va surveni pentru tentative de infr.

C-eroarea in urmarile infractionale –consta in reprezentarea gresitaa faptuitorului asupra particularitatilor calitatice sau cantitative ale prejudiciului provocat prin savirsirea infr.

• Eroarea in cliatate-adica in caracterul prejudiciabil al acestora, poate consta:

-prevederea unor urmari care in realitate nu au survenit.Aceasta eroare nu exclude ,fapta fiind calificata corespunzator intentiei faptuitorului.

-neprevederea unor urmari care de fapt au survenit.Aceasta eroare exculude raspunderea penala p/u provocarea intentionata a urmarilor survenite de fapt.

• Eroarea in cantitate-se refera la reprezentarea gresita a faptuitorului privind gradul de prejudiciabilitate al urmarilor survenite.In acest caz, urmarile survenite de fapt pot fi atit mai grave cit si mai usoare in comparative cu cele preconizate de infractor.

D-eroarea in legatura de cauzalitate-consta intr-o reprezentare gresita a faptuitorului privind evolutia adevarata a dependentei cauzale dintre fapta savirsita si urmarea survenita.

E-eroarea in circumstantele agravante ale infr –consta in reprezentarea gresita a infractorului despre lipsa circumstantelor agravante,atunci cind ele exista sau –viceversa prezinta acestora atunci cinde ele in realitate lipsesc.Persoana va purta raspundera penala p/u fapta savirsita in limitele intentiei sale adica p/u o componeta a infr fara circumstante agravante.

1.3

Graviditatea victimei in cazul omorului intentionat sau minoritatea victimei in cazul violului sporesc pericolul social al acestor infr si servesc drept semn calificativ.