9. Efectele pozitive şi negative ale reclamei.

I. Acţiunea asupra economiei.
Contribuie la relansarea economiei; Susţine concurenţa; Informează consumatorii şi înlesneşte concurenţa.	Duce la irosirea resurselor; Duce la monopolizare; Creează concurenţă în afara preţurilor.
II. Influenţa asupra industriei.
Extinde piaţa noilor mărfuri; Susţine concurenţa între firme.	Creează bariere în calea pătrunderii pe piaţă; Lichidează concurenţa dintre ramuri.
III. Influenţa asupra companiei.
Sporeşte profitul de la vânzări; Reduce riscul marketingului şi incertitudinea.	Cresc cheltuielile şi preţurile; Generează venituri excesive.
IV. Influenţa asupra consumatorilor.
Asigurarea cu informaţie gratuită; Serveşte drept instrument de control asupra calităţii; Măreşte, susţine sau stabilizează cererea; Asigură stimulentele pentru ridicarea nivelului de trai.	Oferă informaţie inutilă, ce duce la eroare; Face observate micile divergenţe în aprecierea produselor, exagerând deosebirile neesenţiale dintre ele.

Trebuie menţionat faptul că studierea efectelor economice ale reclamei este o preocupare de demult. Astfel, începând cu anii 60 şcoala «puterii pieţei» prevala în analiza acestor efecte.

În anii ‘70, însăşi, a apărut ca alternativă şcoala informaţională. Apariţia acesteia a fost rezultatul progresului în gândirea economică referitoare la reclama de la conceptul anticoncurenţial la cel proconcurenţial. Cândva reclama era considerată în primul rând ca periculoasă pentru concurenţă şi instrument de schimonosire a alegerii mărfii de către consumator. Acum ea este tratată mai degrabă ca supliment fin şi de înaltă eficienţă al concurenţei, ce face rivalitatea mai energetică, contribuie la reducerea preţurilor, îmbunătăţirea calităţii producţiei şi informarea mai minuţioasă cu privire la mărfurile propuse consumatorilor.

Una din cauzele progresului, ce a avut loc, după părerea noastră, a fost faptul că măsurile teoretice şi practice întreprinse au început să ducă la concluzia: în cadrul reclamei se disting două elemente - elementul convingerii şi cel al informării. Brenda Dervin, teoretician în domeniul comunicaţiei, menţiona că informaţia este «o construcţie», o idee ce se construieşte în minţile oamenilor pe calea comunicării.

Comunicarea reprezintă un proces complex. Reuşita comunicării de reclamă în realizarea obiectivului ei marketing depinde de natura mesajului de reclamă, alegerea mijloacelor de informare, de faptul cum intenţionează să reacţioneze grupul de consumatori dat şi de mulţi alţi factori. Ca şi mixul marketingului, reclama este mai eficientă atunci, când este coordonată minuţios cu alte forme de comunicare marketing. Acesta poate fi demonstrat cu ajutorul schemei «Reclama şi strategia de afaceri»