43. Poziţia liderilor în sistemul suedez.

Scara stilurilor de lider
Primatul bossului							Primatul subalternului
Folosirea autorităţilor de către Manageri. Aria de libertate pentru subalterni.
Managerul primeşte decizii şi le anunţă	Managerul "înstrăinează" decizia		Managerul prezintă ideile şi le aşteaptă întrebările	Managerul pune în discuţie varianta sa	Managerul prezintă problema, culege sugestii şi decide	Managerul defineşte limitele şi aşteaptă soluţia		Managerul permite subalternilor să procedeze în limitele date

Managerii scandinavi procedează în felul următor: definesc limitele, aşteaptă sugestiile şi, posibil, soluţiile de la subalterni, după ce, găsind consens între toate variantele propuse, fac decizia şi o anunţă în aşteptarea eventualelor dezacorduri şi sugestii. în caz, dacă acestea apar, procesul se repetă din nou de atâtea ori, câte vor fi necesare pentru găsirea soluţiei acceptate de toţi cei implicaţi;

5) Soluţionarea conflictelor. Modelul colaborativ ne descrie soluţionarea conflictelor în Suedia. Evitarea conflictelor deschise pare a fi o trăsătură de caracter naţională. Ea îşi primeşte expresia prin diferite acţiuni de corectare a subalternilor şi de evitare a situaţiilor umilitoare sau dificile. Prevalează o manieră foarte atentă şi sofisticată, care ar însemna o frustraţie pentru un non-suedez. Deci, din modurile posibile de comportare în situaţie conflictuală (vezi figura 3), suedezii aleg colaborarea;

6) Negocierea. Stilul de negociere în cultura managerială suedeză admite doar un rezultat reciproc avantajos. însăşi natura raţiunii suedeze presupune că rezultatul dorit al negocierilor nu poate fi formulat înaintea lor, el urmând să fie atins într-o manieră consultativă în condiţiile consensului. Conceptul democraţiei industriale presupune că doar prin gândire colectivă pot fi obţinute rezultate superioare;

7) Organizarea. Structura organizaţională suedeză reiesă din conceptul democraţiei industriale şi conţine respectul implicit faţă de individ în organizaţie. Noţiunea de grupe autonome de lucru permite o întreprindere mai liberă a scopului organizaţiei şi a metodelor de atingere a lui. Ea acceptă individualismul, controlul de incertitudine redus şi feminitatea culturii şi este concentrată mai mult pe atmosfera de lucru, decât pe o ierarhie strictă sau o structură piramidală. Mai mult decât în orice alr stat, structura organizaţiei în Suedia se bazează pe colaborarea managerilor, angajaţilor, sindicatelor şi a statului.