- •Academia de Studii Economice
- •Catedra “Management General”
- •Natalia Burlacu, Vadim Cojocaru.
- •Management
- •Conceptele de bază ale ştiinţei management.
- •1. Noţiuni generale privind managementul.
- •2. Doctrine şi şcoli de management.
- •Noţiuni generale privind managementul.
- •Interdependenţa proceselor de conducere şi producţie.
- •Elementele principale ale ştiinţei managementului
- •Doctrine şi şcoli de management.
- •Corelaţia dintre conducerea empirică şi ştiinţifică
- •Şcoala clasică universală
- •S istem de funcţii propus de h.Fayol
- •Şcoala relaţiilor umane.
- •Şcoala sistemelor sociale
- •Şcoala empirică (practicistă), teoria situaţională.
- •Studii de caz: Evoluţia managementului. Testul 1. Teoria X - Teoria y.
- •Procedeul.
- •Chestionarul “Teoria X - Teoria y”
- •Punctajul pentru Teoria X - Teoria y
- •Testul 2. Aplicarea teoriilor manageriale
- •Procedeul.
- •Problemă-situaţie
- •Evoluţia Managementului.
- •Modelul integrat al teoriilor manageriale.
- •Ântrebări pentru discuţie:
- •Foaia de punctaj pentru problema-situaţie.
- •Procedeul.
- •Conceptul sistemic al organizaţiilor.
- •Modelul organizaţional sistemic.
- •Organizaţia (firma), managerul, dirijarea.
- •Determinarea organizaţiei (firmei), caracteristici generale.
- •Dirijarea orientată spre succes.
- •Determinarea organizaţiei (firmei), caracteristici generale.
- •Trăsăturile comune ale organizaţiilor complexe.
- •Mediul interior şi exterior al firmei.
- •Diviziunea muncii în cadrul firmei.
- •Organizaţia a, managerii au sfera de control egală cu 2 şi 5 niveluri manageriale
- •O rganizaţia b, sfera de control egală cu 4 şi 3 niveluri manageriale.
- •Influenţa managerială.
- •Interdependenţa factorilor interni ai organizaţiei.
- •Influenţa mediului extern.
- •F actorii principali ai mediului ambiant.
- •Sistemul Complet (după m. Porter)
- •Ciclul de viaţă al produsului.
- •Forţele concurenţiale.
- •Managerul, rolurile manageriale.
- •Zece roluri manageriale după Minţberg .
- •Conducătorul ca sistemă a prelucrării informaţiei.
- •Nivelurile dirijării verticale.
- •Structura ierarhică a 3 tipuri de manageri.
- •Managerii nivelului inferior.
- •Managementul nivelului mediu.
- •R epartizarea cheltuielilor de timp ale managerului superior.
- •Dirijarea orientată spre succes.
- •Studii de caz: Mediul organizaţiei şi eficacitatea.
- •Procedeul
- •Ântrebări pentru discuţie
- •Organizaţia şi mediul ei.
- •Mediul companiei Ford.
- •Procedeul
- •Ântrebări pentru discuţie
- •Mediul intern al companiei Ford
- •Procedeul
- •Ântrebări pentru discuţie
- •Schimbarea mediului, complexitate şi incertitudine
- •Fig. 3.4 Schimbarea mediului, complexitate şi incertitudine
- •Competitivitatea ca criteriu de bază al eficienţei managementului firmei.
- •Rolul competitivităţii firmei.
- •Nivelurile de competitivitate.
- •Metode tradiţionale de realizare a produsului întreprinderii (firmei)
- •Falimentul întreprinderilor în condiţiile de concurenţă rigidă.
- •Aprecierea managerială a capacităţii de concurenţă.
- •Funcţiile managementului.
- •Etapele planificării strategice.
- •Succesiunea planificării strategice.
- •Valorile managerului.
- •Factorii mediului extern.
- •Avantajele strategice.
- •Integrarea pe verticală.
- •Factorii competitivităţii.
- •Alternativele strategice.
- •Tipuri de factori cheie ai succesului
- •Studii de caz: Strategii de conducere şi planificarea strategică.
- •Procedeul.
- •Întrebările propuse pentru discuţie:
- •Analiza swot pentru Tracom
- •Strategiile diviziunilor organizaţiei
- •Procedeul.
- •Strategii funcţionale
- •Funcţia de organizare.
- •Tip de structură organizatorică
- •Structura organizatorică (de tip liniar-funcţională) a companiei "Marx end Spenser".
- •Structura organizatorică a unui magazin al companiei "Marx end Spenser".
- •Structura organizatorică a secţiei de cadre a firmei "Marx end Spenser".
- •Studii de caz: Componentele structurii organizaţionale.
- •Procedeul.
- •Problema situaţie a şcolii de business.
- •Întrebări pentru discuţii.
- •Procedeul.
- •Procedeul.
- •Întrebări pentru discuţie.
- •Funcţia de motivare.
- •Studii de caz: Motivarea performanţelor angajaţilor.
- •Procedeul.
- •Instrucţiuni asupra anchetei “Valorile postului/muncii”
- •Ancheta “Valorile postului/muncii”
- •Funcţia de control.
- •Studii de caz: Stabilirea sistemului de control în organizaţie.
- •Procedeul.
- •Problema - situaţie.
- •Întrebări pentru discuţie.
- •Comunicarea şi sistemul informaţional.
- •Elementele şi etapele procesului de comunicare.
- •Metode de perfecţionare a sistemului informaţional:
- •Comunicări organizatorice la nivelul firmei.
- •Studii de caz: Comunicarea în cadrul organizaţiei.
- •Procedeul.
- •Evaluarea punctajului la ancheta “Aptitudinile de comunicare”
- •Procedeul.
- •Scrisoarea de justificare.
- •Generatorul de expresii din jargoanele neînţelegibile.
- •Întrebări pentru discuţie.
- •Procedeul.
- •Experimentul I
- •Experimentul II
- •Punctajul.
- •Întrebări pentru discuţie.
- •Cadrele de conducere.
- •2. Tipologia cadrelor de conducere.
- •3. Selectarea personalului de conducere.
- •Noţiunea de cadru de conducere: sfera calităţilor, cunoştinţelor şi aptitudinilor.
- •Tipologia cadrelor de conducere.
- •Selectarea personalului de conducere
- •Studii de caz: Managementul şi munca managerului. Testul 1. Cine este managerul?
- •Procedeul
- •Întrebările pentru discuţie:
- •Testul 2. Resursele organizaţionale.
- •Procedeul.
- •Întrebări pentru discuţie:
- •Testul 3. Rolul managerului
- •Procedeul:
- •Întrebările propuse pentru discuţie.
- •Rolul managerului.
- •Punctajul pentru chestionarul “Rolul managerului”
- •Convorbirile (conversaţiile) şi rolul lor în procesul de conducere.
- •Elementele principale ale etapei de pregătire pentru organizarea convorbirii (discuţiei).
- •Începutul conversaţiei, scopurile şi metodele.
- •Etapa de transmitere a informaţiei.
- •Etapa de argumentare.
- •Etapa de neutralizare a replicilor şi observaţiilor.
- •Studii de caz: Conducerea sistemelor informaţionale.
- •Formularul de observare a clinicii Rumor.
- •Testul 2. Noua etică a Managementului Informaţional.
- •Procedeul.
- •Consecinţele (problemele) morale în managementul informaţional.
- •Conflictul în procesul de conducere.
- •1. Noţiunea de conflict, cauzele apariţiei lui.
- •2. Activitatea conducătorului în timpul conflictului.
- •Noţiunea de conflict, cauzele apariţiei lui.
- •Activitatea conducătorului în timpul conflictului.
- •Stresul, metodele de evitare (ocolire) a lui.
- •Studii de caz: Liderul şi procesele de influenţă.
- •Procedeul.
- •Abilităţi esenţiale.
- •Analiza abilităţilor esenţiale.
- •Managerul, influenţa şi puterea. Deciziile de conducere.
- •Formele principale ale puterii şi influenţei, caracterizarea lor.
- •Deciziile şi rolul lor în management.
- •Raţionalizarea soluţionării problemei.
- •Factori care influenţează asupra procesului de adoptare a deciziei.
- •Dependenţa dintre informaţie şi profit în procesul decizoriu.
- •Studii de caz: Primirea deciziei manageriale.
- •Procedeul
- •Întrebări pentru discuţie.
- •Testul 2. Modalitatea (stilul) de rezolvare/soluţionare a problemelor.
- •Procedeul
- •Întrebări pentru discuţie.
- •Chestionarul "Modalitatea de rezolvare a problemelor"
- •Foaia de calcul a punctajului pentru chestionarul "Modalitatea de soluţionare a problemelor"
- •Teoria şi organizarea managementului american. Analiza managementului în cadrul firmei “ibm”.
- •Stilul de conducere al firmei ibm.
- •Modelul de conducere al firmei “ibm”.
- •Stilul de conducere al firmei ibm.
- •Metodele organizării sistemului de management.
- •Teoria “z”, sistemul angajării pe viaţă;
- •Teoria “z”, sistemul angajării pe viaţă.
- •Determinarea activităţii şi cariera universală.
- •Mecanismul funcţionării managementului firmei japoneze.
- •Strategia şi structura firmelor japoneze.
- •Mediul exterior şi influenţa lui asupra formării sistemului de management.
- •Dirijarea multinaţională.
- •Mediul exterior şi influenţa lui asupra formării sistemului de management.
- •Valorile morale.
- •Sistemul scopurilor în firmele japoneze.
- •2. 2 Scopuri de lungă durată includ:
- •3. 3. Politica de lungă durată.
- •Tipologia cadrelor de conducere.
- •Patru strategii “Produs-piaţă”.
- •Dirijarea multinaţională.
- •Strategia şi structura managementului multinaţional japonez.
- •Particularităţile managementului scandinav.
- •Noţiuni generale privind managementul scandinav.
- •Reţele de comunicare.
- •Poziţia liderilor în sistemul suedez.
- •"Democraţie industrială" - baza managementului scandinav.
- •S tructura ierarhică a firmelor convenţionale şi democratice.
- •Corporatismul managementului scandinav.
- •Indicatorii economici comparativi ale unor state (1990).
- •Rata şomajului în unele ţări, 1973-1976, 1980-1989.
- •Mecanismul salarizării solidaristice.
- •Aspecte conceptuale ale activităţii de reclamă în procesul elaborării şi realizării strategiei manageriale.
- •Reclama ca componentă a marketingului.
- •Efectele pozitive şi negative ale reclamei.
- •R eclama şi strategia de afaceri.
- •P rocesul dirijării reclamei.
- •Rolul reclamei în planul de marketing.
- •Tipurile de pieţe.
- •Domeniile de activitate a specialiştilor în "public relations"
- •B ugetul pentru reclamă
Aprecierea managerială a capacităţii de concurenţă.
În procedura de calculare a nivelului competitivităţii produsului fabricat sau în curs de elaborare este implicat atât consumatorul (piaţa), cât şi producătorul, posibilităţi tehnice şi economice ale acestuia.
Analiza pieţei se începe cu determinarea domeniilor tehnice posibile de aplicare a articolului (materialului), adică a acelor consumatori, care, utilizând acest articol vor fi în stare să efectueze o muncă folositoare sau să-i întrebuinţeze la construcţia unor articole mai complicate. Diferiţi consumatori înaintează diferite cerinţe faţă de calitatea mărfurilor propuse. De aceea este necesar să fie grupate în corespundere cu indicii de calitate. Nivelul de jos, minimal, al calităţii satisface cerinţele celor mai nepretenţioşi consumatori. Dacă indicii calităţii depăşeşte nivelul minimal, apoi ceilalţi consumatori potenţiali pot fi grupaţi conform nivelului cerinţelor lor faţă de caracteristicile tehnice ale articolului. Uzufructuare cu parametri tehnici apropiaţi se unesc într-o grupă. Disproporţii între grupe apar acolo, unde se schimbă mai mult condiţiile tehnice de aplicare a articolului şi, datorită acestui fapt, apar noi consumatori, care nu acceptă o calitate mai joasă.
În cazul fiecărei grupe de calitate se colectează informaţia despre cererea potenţială. Se întocmeşte graficul cererii pe piaţă, unde se indică potenţialul de consum preconizat, argumentat din punct de vedere tehnic, la nivelul minimal al calităţii, după aceasta se arată creşterea cerinţelor (necesităţilor) pentru următoarea grupă de calitate şi aşa mai departe, până la nivelul superior al calităţii. Astfel, volumul tehnic argumentat de aplicare la o executare mai calitativă include toate cerinţele precedente.
Dacă articolul de grupa calitativă superioară, din cauza apariţiei unor caracteristici tehnice speciale nu devine incapabil în grupele inferioare de calitate, apoi aceasta trebuie considerat drept un alt articol şi domeniul aplicării lui să fie examinat aparte.
Cererea fundamentală din punct de vedere economic, de regulă, este mai limitată în comparaţie cu aplicarea tehnic admisibilă. Limitarea se explică prin existenţa unor articole asemănătoare şi interschimbabile cu acesta, produse de concurenţi, precum şi prin preţul de utilizare (preţul de procurare şi cheltuielile de exploatare).
Existenţa concurenţilor şi preţurile la care aceştia îşi pot realiza articolul dat determină condiţiile, spre care trebuie să tindă producătorul pentru a cuceri partea respectivă a pieţei. Cu acelaşi preţ şi aceeaşi calitate poţi elimina concurenţii de pe sectoarele de piaţă pe care le ocupă. Noile întreprinderi, de regulă, se orientează spre fabricarea unor produse de înaltă calitate, dar aceasta duce la scumpirea inevitabilă a produselor. Perfecţionarea tehnologiei, a sistemului de organizare a producţiei şi gestiunii asigură reducerea cheltuielilor.
Sectoarele neocupate ale pieţei pot fi teoretic însuşite cu acelaşi preţ şi aceeaşi calitate ca a concurenţilor. Dar în realitate trebuie să se conteze pe indicii îmbunătăţiţi ai acestui articol, deoarece concurenţii care a însuşit deja producerea articolului dat va tinde să-i aducă îmbunătăţiri. Conform unor estimări aproximative pe baza analizei pieţei a circa 15 categorii de producţie îmbunătăţirea necesară a calităţii sau reducerea preţurilor trebuie să constituie nu mai puţin de 10-15%, pentru a neutraliza acţiunea concurenţilor.
Pentru eliminarea concurenţilor de pe pieţele deja cucerite de ei trebuie oferite consumatorului avantajate mai substanţiale, decât cele pe care le are în spaţiul liber deocamdată al pieţei.
Dispunând de informaţie suficientă cu privire la condiţiile enumerate mai sus, nu e greu, în cazul tipului de producţie dat, să fie modelului imitativ, cu ajutorul căruia poate fi determinat cantitativ volumul preconizat de realizare a articolului, adică indicii de totalizare al capacităţii de concurenţă.
Trebuie să se ţină cont de faptul că concurenţa nu suportă stagnare tehnică şi economică. Este necesar să fie apreciate relativ veridic posibilităţile concurenţilor de îmbunătăţire a calităţii articolului, reducere a cheltuielilor şi deservire mai calitativă a uzufructuarilor. Se pare, aceasta e una dintre cele mai dificila sarcini ale subdiviziunilor marketing ale firmei. Nu în zădar anume această informaţie a devenit obiectul spionajului industrial.
Pentru firma producătoare protecţia tainei privind tehnologia proprie şi potenţialul de îmbunătăţire a rezervelor economice e tot atât de importantă, deoarece concurenţii de afaceri cu aceeaşi logică.
Elaborarea algoritmului modelului de imitare a criteriului de competitivitate se face, precum se vede pentru prima dată. Considerăm necesar de asemenea să fundamentăm detailat raţionalitatea utilizării lui.
