Succesiunea de calcul
1. Intensitatea defectelor izolaţiei de spiră până la începutul exploatării motorului
,
mm-1
unde lsab = 100 mm – lungimea conductorului şablon;
kimp = 0,4 – coeficient, ce i-a în consideraţie calitatea impregnării izolaţiei de spiră.
2. Probabilitatea atingerii conductorilor vecini
unde ku = 0,72 – coeficientul de umplere a crestăturii.
3. Numărul de conductori, care se află în stratul exterior al secţiei
4. Numărul de conductori, care se află în straturile interioare ale secţiei
5. Numărul de perechi de spire elementare vecine, care aparţin unui conductor efectiv, ce se află în atingere
6. Lungimea generală a perechilor de spire vecine în înfăşurare
,
mm
7. Numărul de secţii în fază unite consecutiv
unde mf = 3 – numărul de faze;
a =1 – numărul de perechi de căi de curent.
8. Valoarea medie şi abaterea medie pătratică a mărimilor supratensiunilor de comutare pe o secţie
unde Uf = 1,2 kV – acceptată (în cazul lipsei datelor) valoarea medie a mărimii supratensiunilor de comutare;
kV
– abaterea medie pătratică a mărimilor supratensiunilor de
comutare de fază.
9. Tensiunea de fază nominală, care revine unei secţii
unde U1 = 220 V – tensiunea de fază acceptată.
10. Probabilitatea refuzului izolaţiei de spiră la acţiunea unui impuls a supratensiunii cu condiţia, că spirele ce se ating au aceleaşi defecte
unde = 0,1 mm – grosimea izolaţiei conductorului pe ambele părţi acceptată nominală;
integrala,
care se determină prin metode de calcul, iar în cazul dat se
determină din tabelul 3 pentru valorile calculate
şi
;
k
– divizibilitatea supratensiunilor de comutare;
–
valoarea medie a tensiunii de străpungere; z
= (0,2 – 0,3) – abaterea medie pătratică a tensiunii de
străpungere.
11. Viteza de creştere a intensităţii defectelor izolaţiei de spiră
unde c = 0,15 · 10-6 1/mm2;
a = 0,06 1/ºC;
fp = 2 – numărul de porniri a motorului;
ºC
– valoarea medie a temperaturii înfăşurării;
ºC
– temperatura clasei de izolaţie;
ºC
– abaterea medie pătratică a temperaturii înfăşurării.
12. Probabilitatea apariţiei scurtcircuitului izolaţiei de spiră, pe lungimea spirelor ce se ating, în timpul .
unde lel = 0,11 mm – lungimea sectorului elementar.
13. Probabilitatea refuzului izolaţiei de spiră în timpul
dacă
P1
este foarte mic, atunci
14. Probabilitatea funcţionării fără refuz a izolaţiei de spiră în timpul
15. Probabilitatea funcţionării fără refuz a înfăşurării statorice
16. De construit graficul dependenţei Pinf ().
Varianta |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Probabilitatea existenţei măcar a unui defect a izolaţiei conductorului cu lungimea 100 mm după montarea înfăşurării, q1 |
0,4 |
0,42 |
0,44 |
0,46 |
0,48 |
0,5 |
0,52 |
0,54 |
0,56 |
0,58 |
Diametrul nominal a conductorului izolat, diz, mm |
0,5 |
0,6 |
0,7 |
0,8 |
0,9 |
1 |
1,1 |
1,2 |
1,3 |
1,4 |
Perimetrul suprafeţei libere a stratului înfăşurării, , mm |
20 |
25 |
30 |
35 |
40 |
45 |
50 |
55 |
60 |
65 |
Numărul conductorilor elementari în secţie, S |
80 |
94 |
102 |
106 |
110 |
40 |
44 |
51 |
60 |
70 |
Numărul conductorilor elementari în unul efectiv, nel |
1 |
1 |
1 |
2 |
2 |
2 |
3 |
3 |
4 |
4 |
Numărul de straturi a înfăşurării, kstr |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
2 |
2 |
2 |
2 |
2 |
Numărul de crestături statorice, Z1 |
12 |
18 |
24 |
30 |
36 |
42 |
46 |
54 |
60 |
72 |
Lungimea medie a spirei înfăşurării, lw1, mm·102 |
2 |
3 |
3 |
4 |
4 |
5 |
5 |
6 |
6 |
7 |
Durata medie de funcţionare fără refuz, , mii ore |
5 |
7 |
10 |
12 |
14 |
15 |
17 |
20 |
25 |
30 |
tabelul 2
|
|
J · 10-5 |
0,042 |
0,01 |
1,784 |
0,0525 |
0,0125 |
1,86 |
0,07 |
0,0167 |
2,096 |
0,081 |
0,02 |
2,281 |
0,084 |
0,0225 |
2,312 |
0,105 |
0,025 |
2,687 |
0,1083 |
0,03 |
2,782 |
0,13 |
0,0333 |
3,279 |
0,14 |
0,036 |
3,488 |
0,1625 |
0,045 |
4,231 |
0,2167 |
0,06 |
6,578 |
0,325 |
0,09 |
16,31 |
0,6 |
0,15 |
24,15 |
tabelul 3