
- •2.Coma hipotiroidiana
- •3. Sindromul hiperprolactinic
- •Investigaţii de laborator şi imagistice
- •2. Hipotiroidie – diag de lab si instrum. Diag diferential
- •3. Sindr adrenogenital –forma virilizanta
- •Pregatire pacient
- •2. Hipotiroidie – diag de lab si instrum. Diag diferential
- •3. Sindrom adrenogenital – forma cu pierdere de sare.
- •3. Glucosteromul.
- •106. Glucosteromul
- •1. Diabetul zaharat forma uşoară, medie şi gravă: criteriile de diagnostic.
- •2. Hipotiroidie – definiţie, etiopatogenie, clasificare şi acuze.
- •2. Hipotiroidie – definiţie, etiopatogenie, clasificare şi acuze.
- •3. Obezitatea
- •2. Tiroidita autoimună – clasificarea, diagnostic şi tratamentul.
- •3. Hipogonadismul primar masculin.
- •2.Oftalmopatie endocrine – etiopat,clasif,tratam,semen oculare.
- •3.Hipogonadismul primar feminin.
- •3.Hipogonadismul secundar.
- •1. Retinopatia diabetică: patogenia, clasificarea, modificările pe fundul
- •2. Tiroidita subacută – diagnosticul de laborator şi tratamentul
- •3. Sindrom Turner
- •2. Tiroidita subacută – diagnosticul de laborator şi tratamentul
- •3. Sind Turner
- •2. Tiroidita subacută – definiţie, etiopatogenie, clinica
- •3. Sindroamele adrenogenitale: definiţie, etiopatogenie, forme clinice
- •2. Feocromocitom – diagnosticul şi tratamentul
- •3. Sind Klinfelter
- •2. Hipotiroidie – manifestările clinice, diagnosticul de laborator şi diferenţial.
- •3. Criptohidria
- •3. Hipoparatiroidismul
- •2.Boala Adisson – diagnostic de laborator şi instrumental. Tratamentul
- •3. Hiperparatiroidismul
- •2. Sindr Conn (hiperaldosteronism primar)
- •1. Coma diabetica cetoacidozica: diagnosticul pozitiv si diferential cu coma hipoglicemica
- •2 Craniofaringiomul
- •Investigaţii imagistice şi de laborator
- •3. Boala adison def, etiop, acuze si manifestari clinice
- •2. Boala cusing , diagn si tratament
- •Investigaţii imagistice
- •1. Coma lactacidozica: etiol, pat, tabl clinic, diag poz, tratament.
- •2. Gusa difuza toxica, tratament radical, ind, contr si compl posibile
- •3. Andropauza
- •1. Coma hipoglicemica in dz: etiol, pat, tabl clinic, Diagn poz, trat.
- •63.Distrofia adiposogenitala.
- •3. Boala adison, mod org interne, diagn diferential.
- •1. . Insuf corticospuprarenala acuta
- •2. Menopauza
- •1. Dieta ca singur element therapeutic in tratam dz:indic,contraind,pricip fundam
- •2. Boala Cushing – df, etiopat, modif org interne
- •3. Sindrom ovarului polikistic
- •1.Boala Cushing – diag de laborat si instrum, diagn dif cu sindr Cushing
- •Investigaţii imagistice
- •1.Trat dz cu insul interm si lente. Realiz transfer de la ins rap calcul si repart dozelor.
- •87. Gusa nodulara
2. Menopauza
Este o noţiune biologică care caracterizează procesele fiziologice de
îmbătrânire ale organismului şi poate fi considerată instalată după 6-12
luni de amenoree. Vârsta la care survine menopauza prezintă variaţii între 40-50 de ani.
Menopauza precoce apare sub 40 de ani şi este cauzată de ovarectomie,
iradiere, procese autoimune, capital folicular redus. Menopauza este întot
deauna precedată de o perioadă variabilă - premenopauză, în care survine
un declin progresiv al răspunsului ovarian la gonadotropine, cu fiziopatolo-
gie şi aspect clinic specific (reducerea volumului ovarului, zonei corticale,
dispariţia foliculilor etc). Celulele nilului ovarian, care secretă androgeni,
se pot hiperplazia, determinând sindroame de virilizare.
Pe măsura reducerii capitalului folicular şi scăderii receptivităţii lor la
stimularea cu gonadotropine, scade producţia de estrogeni şi inhibine şi
creşte compensator secreţia de FSH şi apoi a LH. Maturarea foliculară este
insuficientă pentru a permite declanşarea ovulaţiei. Ciclurile anovulatorii
se asociază cu faza Iuţeală scurtă, deficit de progesteron şi tahimenoree.
Premenopauză se asociază de asemenea cu incidenţa crescută a fibromato-
zei uterine şi a mastopatiei.
Estrogenii determină scăderea temperaturii bazale prin acţiune asupra
centrului termic din hipotalamus. Prin urmare, deficitul de estrogeni pare
a fi responsabil de manifestările vasomotorii, de „bufeurile de căldură":
creşterea temperaturii bazale, vasodilataţie periferică şi transpiraţii, care
sunt anihilate prin administrarea de estrogeni. Par a avea importanţă şi
excesul de gonadotropi şi Gn-RH. Estrogenii menţin masa osoasă în para
metrii normali, după menopauză ea scade anual cu circa 3% şi este deter
minată de osteoporoză.
După menopauză organismul feminin mai rămâne asigurat cu estroge
ni, dar şi cu androgeni pe contul corticosuprarenalelor până la perioada
adrenopauzei care se va instala cu 10-15 ani mai târziu. Creşte raportul
androgeni/estrogeni prin scăderea ultimilor.
Manifestările clinice
Bufeurile de căldură apar la 75% dintre femei, au o durată variabilă de
la 2-3 minute până la 15-20 minute, şi o frecvenţă de 5-10 ori şi mai mult
pe parcursul a 24 de ore. Se manifestă predominant noaptea, şi se asociază
cu insomnii.
Atrofia tractului genital şi celui urinar inferior se manifestă prin sub-
ţierea epiteliului vaginal, reducerea secreţiei de mucus, deficit de lubrifiere
vaginală. Se instalează vaginita atrofică cu parestezii locale şi dispareunie.
Frecvent survin cistitele şi incontinenţa urinară de efort. Pilozitatea pubiană se reduce, în schimb poate să apară hirsutismul.
Simptomele generale sunt frecvente: cefalee, reducerea apetitului, uneori
creşterea lui şi apariţia supraponderii, tulburări digestive, dificultăţi respi
ratorii, dureri articulare şi lombare.
Manifestările psiho-afective sunt frecvente: insomnii, anxietate, iri-
tabilitate, depresie, neuroze, fobii. Aceste tulburări au un determinism
plurifactorial: conştientizarea dispariţiei potenţialului reproductiv şi îmbă
trânirea, declin în carieră, singurătatea, dificultăţi în relaţiile cu partenerul,
afecţiuni cronice severe etc.
Bufeurile rare şi de scurtă durată nu deranjează starea psihică a femeii.
Atunci când durata şi frecvenţa lor creşte semnificativ, asociindu-se cu pal
pitaţii, modificări psiho-afective pronunţate, se instalează aşa-numita neu-
roză climacterică. Dezvoltarea acesteea depinde în mare măsură de modul
în care a fost pregătită femeia pentru această etapă a vieţii.
Tratamentul constă, în primul rând, în informatizare, echilibrarea mo
dului de viaţă, psihoterapie, fizioterapie, balneoterapie şi, eventual, tran
chilizante. Tratamentul cu estrogeni, ori estrogen-progestative este indicat
doar în hiperlipidemii cu avansarea rapidă a aterosclerozei, în neuroza
climacterică, şi în caz de osteoporoză.
In primii ani după menopauză, când rezervele ovariene sunt păstrate şi
mai pot apărea menstrele, se aplică tratamentul ciclic hormonal. în epuiza
rea totală a ovarelor (nu se produc menstre) se adm inistrează microdoze de
estrogeni, fie în pastile 21 zile în lună, fie sub formă de plasture. Tratamen
tul va fi aplicat în colaborare cu medicul ginecolog.
Biletul 21