
- •2.Coma hipotiroidiana
- •3. Sindromul hiperprolactinic
- •Investigaţii de laborator şi imagistice
- •2. Hipotiroidie – diag de lab si instrum. Diag diferential
- •3. Sindr adrenogenital –forma virilizanta
- •Pregatire pacient
- •2. Hipotiroidie – diag de lab si instrum. Diag diferential
- •3. Sindrom adrenogenital – forma cu pierdere de sare.
- •3. Glucosteromul.
- •106. Glucosteromul
- •1. Diabetul zaharat forma uşoară, medie şi gravă: criteriile de diagnostic.
- •2. Hipotiroidie – definiţie, etiopatogenie, clasificare şi acuze.
- •2. Hipotiroidie – definiţie, etiopatogenie, clasificare şi acuze.
- •3. Obezitatea
- •2. Tiroidita autoimună – clasificarea, diagnostic şi tratamentul.
- •3. Hipogonadismul primar masculin.
- •2.Oftalmopatie endocrine – etiopat,clasif,tratam,semen oculare.
- •3.Hipogonadismul primar feminin.
- •3.Hipogonadismul secundar.
- •1. Retinopatia diabetică: patogenia, clasificarea, modificările pe fundul
- •2. Tiroidita subacută – diagnosticul de laborator şi tratamentul
- •3. Sindrom Turner
- •2. Tiroidita subacută – diagnosticul de laborator şi tratamentul
- •3. Sind Turner
- •2. Tiroidita subacută – definiţie, etiopatogenie, clinica
- •3. Sindroamele adrenogenitale: definiţie, etiopatogenie, forme clinice
- •2. Feocromocitom – diagnosticul şi tratamentul
- •3. Sind Klinfelter
- •2. Hipotiroidie – manifestările clinice, diagnosticul de laborator şi diferenţial.
- •3. Criptohidria
- •3. Hipoparatiroidismul
- •2.Boala Adisson – diagnostic de laborator şi instrumental. Tratamentul
- •3. Hiperparatiroidismul
- •2. Sindr Conn (hiperaldosteronism primar)
- •1. Coma diabetica cetoacidozica: diagnosticul pozitiv si diferential cu coma hipoglicemica
- •2 Craniofaringiomul
- •Investigaţii imagistice şi de laborator
- •3. Boala adison def, etiop, acuze si manifestari clinice
- •2. Boala cusing , diagn si tratament
- •Investigaţii imagistice
- •1. Coma lactacidozica: etiol, pat, tabl clinic, diag poz, tratament.
- •2. Gusa difuza toxica, tratament radical, ind, contr si compl posibile
- •3. Andropauza
- •1. Coma hipoglicemica in dz: etiol, pat, tabl clinic, Diagn poz, trat.
- •63.Distrofia adiposogenitala.
- •3. Boala adison, mod org interne, diagn diferential.
- •1. . Insuf corticospuprarenala acuta
- •2. Menopauza
- •1. Dieta ca singur element therapeutic in tratam dz:indic,contraind,pricip fundam
- •2. Boala Cushing – df, etiopat, modif org interne
- •3. Sindrom ovarului polikistic
- •1.Boala Cushing – diag de laborat si instrum, diagn dif cu sindr Cushing
- •Investigaţii imagistice
- •1.Trat dz cu insul interm si lente. Realiz transfer de la ins rap calcul si repart dozelor.
- •87. Gusa nodulara
2. Tiroidita subacută – definiţie, etiopatogenie, clinica
Tiroidită subacută reprezintă o inflamaţie subacută a tiroidei de origine
virotică cu evoluţie, de cele mai multe ori, favorabilă.
Evoluţia bolii
Poate fi acută, cronică sau recidivantă. Se întâlneşte de 3-6 ori mai
frecvent la femei în vârstă de 20-50 ani. însoţeşte sau urmează după unele
infecţii virale (gripă, mononucleoză, rugeolă etc). Semnele clinice sunt
dominate de subfebrilitate sau febră, tireotoxicoză uşoară, astenie, mărirea
în volum a tiroidei cu aspect difuz sau nodular, dureri locale sau cu iradiere
la distanţă (dentare, otice). Reacţia inflamatorie este însoţită de distrucţia şi
degenerarea foliculilor, micşorarea substanţei coloidale. Din punct de ve
dere funcţional, se poate asista la o primă fază de tireotoxicoză ca urmare
a distrucţiei foliculilor, urmată de o eutiroidie (normalizarea nivelului de
HT), apoi o fază de hipotiroidie (parenchim tiroidian afectat) şi recupera
rea funcţională prin revenirea la eutiroidie.
3. Sindroamele adrenogenitale: definiţie, etiopatogenie, forme clinice
Sindroamele adrenogenitale prezintă patologii determinate de modifi
cări genetice, autozom-recisive în steroidogeneza corticosuprarenală cu
afectarea sexualizării.
Sinonim - hiperplasie corticosuprarenală congenitală.
Etiopatogenia generală:
- modificări enzimatice în steroidogeneza;
- dereglarea sintezei de cortizol, uneori şi de alţi steroizi, posibil de la
debutul funcţiei corticosuprarenale (10 săptămâni de gestaţie);
- creşterea sintezei de ACTH la un deficit de cortizol;
- hiperplazia corticosuprarenalelor şi stimularea sintezei de steroizi cu
metaboliţii lor de până la (amonte) enzima deficitară;
- sporirea sintezei de steroizi pe căile care nu necesită enzima afectată.
Manifestările clinice ale sindroamelor adrenogenitale depind de enzima
afectată, importanţa deficitului enzimatic, produşii de sinteză şi metaboli-
zare din lanţurile integre şi cei acumulaţi în amonte de blocul enzimatic, de
sexul genetic şi gonadic.
Formele clinice
A. Forma grăsoasă (lipoidă)
B. Forma cu pierdere de sare
C. Forma hipertonică, apubertară
D. Forma virilizantă pură
E. Forma cu virilizare şi pierdere de sare
F. Forma hipertonică
Biletul N11
1. Nefropatia diabetică, stadiul IV, V (Mogensen): tabloul clinic, diagnosticul
2. Feocromocitom – diagnosticul şi tratamentul
3. Sindrom Klinfelter
1.Nefropatia diabetica, stad IV,V :tabl clinic,diagn
Neuropatia diabetică face parte din microangiopatia diabetică.Ca termi
nologie se foloseşte frecvent glomeruloscleroza diabetică, termen sugerat
de principalul proces histologic, descris de Kimmelstiel. Se deosebesc
două varietăţi de bază ale afecţiunilor glomerulilor renali în DZ: nodulare
şi difuze. Mai frecvent se observă leziunea difuză cu îngroşarea membra
nei bazale, mai mult sau mai puţin uniformă în tot rinichiul, în care glo
meruloscleroza difuză (intercapilară) progresează destul de lent, rareori (şi
destul de tîrziu) conducând la insuficienţă renală. Forma a doua, nodulară,
se observă, de regulă, deja la începutul îmbolnăvirii de diabet (mai frecvent
de tip I) şi progresează rapid, cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice
glomerulocapilare, situate la periferie sau în centrul glomerulului, steno-
zând sau obliterând complet lumenul capilarelor.
• Stadiul IV sau "neuropatia diabetică patentă", este subîmpărţit în trei
substadii: precoce, intermediar şi avansat. Stadiul precoce se carac
terizează printr-o albuminurie >200 mcg/min (>500 mg/24h) cu o
tendinţă de creştere continuă. Filtratul glomerular poate fi şi crescut
(peste 130 ml/min), dar scade progresiv sub 100 ml/min (stadiul inter
mediar) sau sub 70 ml/min (stadiul avansat). Tensiunea este aproape
constant crescută. Stadiul IV, intermediar şi avansat, este marcat de
apariţia IRC, retenţia azotată iniţial este "fixă", apoi progresivă. Pre
zenţa retenţiei hidrosaline (edemele) nu este obligatorie.
• Stadiul V, de "insuficienţă renală în stadiul final" (uremie), se ca
racterizează prin scăderea extremă a filtratului glomerular (sub 10
ml/min/l,73m2
). Tensiunea arterială este constant crescută. Obstrucţia
glomerulară este aproape totală. Eliminarea urinară de albumină poate
scădea (ca urmare a distrucţiei nefronice). Stadiul de uremie.