
- •Aprobat la Consiliul Metodic Central usmf “Nicolae Testemiţanu”
- •Centrii de osificare ai unei vertebre de tip toracic şi ai sacrului
- •Точки окостенения типичного грудного позвонка и кресца (по a. Andronescu, 1972)
- •Centrii de osificare ai sternului, scapulei şi claviculei
- •Точки окостенения типичного грудины, лопатки и ключицы (по a. Andronescu, 1972)
- •Centrii de osificare ai humerusului, ulnei şi radiusului
- •Точки окостенения плечевой, локтевой и лучевой костей (по a. Andronescu, 1972)
- •Centrii de osificare ai oaselor carpiene, metacarpiene şi falangelor
- •Точки окостенения костей запястья, пястья и фаланг пальцев (по a. Andronescu, 1972)
- •Centrii de osificare ai coxalului
- •Точки окостенения грудины, лопатки и ключицы (по a. Andronescu, 1972)
- •Centrii de osificare ai femurului, tibiei şi fibulei
- •Точки окостенения бедренной, большеберцовой и малоберцовой костей (по a. Andronescu, 1972)
- •Nucleii de osificare ai tarsului, metatarsului şi falangelor
- •Точки окостенения предплюсны, плюсны и фаланг пальцев (по a. Andronescu, 1972)
- •Schema punctelor craniometrice
- •Stâlpii şi liniile de rezistenţă ale viscerocraniului
- •Контрафорсы лицевого черепа
- •Căpriorii şi arcurile de rezistenţă ale bazei craniului
- •Контрафорсы основания черепа
- •Elementele principale ale unei diartroze Оновные элементы диартрозов
- •Elementele auxiliare ale diartrozelor
- •Intraarticulare
- •Elementele auxiliare ale diartrozelor
- •Elementele osteoarticulare de amortizare Костно-суставные амортизирующие элементы
- •Curburile coloanei vertebrale
- •Secţiune prin articulaţiile metatarsiene;
- •Secţiune prin oasele metatarsiene;
- •Clasificarea muşchilor Классификация мышц
- •Structura tecilor sinoviale
- •Tecile sinoviale ale mâinii
- •Tecile sinoviale ale mâinii
- •Tecile sinoviale ale piciorului
- •Tecile sinoviale ale piciorului
- •Tecile sinoviale ale piciorului
- •Secţiune transversală prin teaca muşchilui drept abdominal
- •Zonele slabe ale abdomenului (aspect ventral şi dorsal):
- •Canalulul inguinal
- •Faţa posterioară a peretelui abdominal anterior
- •Fasciile gâtului
- •Triunghiurile gâtului
- •Embrion în secţiune transversală
- •Foiţele embrionare şi derivatele lor
- •Vestibulul faringian
- •Regiunile clinico-topografice ale peretelui anterolateral al abdomenului
- •Ariile de contact ale stomacului cu organele învecinate
- •Reportul organelor faţă de peritoneu
- •Proiecţia splinei şi a rinichiului stâng
- •Proiecţia unor organe interne pe peretele ventral al abdomenului
- •Proiecţia stomacului şi a ficatului pe peretele toraco-abdominal anterior
- •Lobulul hepatic
- •Raporturile peritoneului la bărbaţi
- •Spaţiul extraperitoneal (Secţiune schematică medio-sagitală prin abdomen)
- •Segmentele plămânilor
- •Segmentele plămânilor
- •Arhitectura parenchimului renal
- •Schema tunicilor rinichiului
- •Căile de evacuare a spermei
- •Curburile şi calibrul uretrei masculine
- •Învelişurile testiculului şi ale funiculului spermatic
- •Elementele de fixare a organelor pelviene
- •Muşchii diafragmei urogenitale la bărbat
- •Muşchii diafragmei urogenitale la femeie
- •Fasciile şi spaţiile celuloadipoase ale pelvisului
- •Structura externă a măduvei spinării
- •Arcul reflex simplu şi formarea nervului spinal
- •Nucleele măduvei spinării
- •Căile de conducere ale măduvei spinării
- •Schema secţiunii frontale prin bulbul rahidian
- •Structura internă a punţii
- •Nucleele cerebelului şi componentele pedunculilor cerebeloşi
- •Relieful fosei romboide
- •Proiecţia nucleelor nervilor cranieni din trunchiul cerbral
- •Structura internă a mezencefalului
- •Topografia nucleelor talamusului
- •Nucleele neurosecretoare ale hipotalamusului
- •Componentele capsulei interne
- •Sistemul limbic
- •Poligonul arterial al encefalului (Th.Willis)
- •Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari
- •Inervaţia eferentă vegetativă a inimii
- •Calea conductoare a analizatorului olfactiv (I)
- •Calea conductoare a analizatorului optic (II)
- •Inervaţia muşchilor globului ocular
- •Calea conductoare a nervului trigemen (V)
- •Calea conductoare a nervului facial (VII)
- •Calea eferentă motorie a n. Facial (VII)
- •Calea conductoare a analizatorului auditiv (VIII)
- •Calea conductoare a analizatorului vestibular (VIII)
- •Calea conductoare a nervului glosofaringian (IX)
- •Calea conductoare a nervului vag (X)
- •Calea conductoare a analizatorului gustativ
- •Calea conductoare a nervului accesor (XI)
- •Nervul hipoglos (XII) (schema formării şi ramificării)
- •Proiecţia punctelor de palpare a pulsului
- •Punctele de acces asupra arterelor capului (după n. Diaconescu şi coaut., 1979)
CZU: 611 (075)
I.Catereniuc, M.Ştefaneţ, T.Lupaşcu, L.Globa, D.Batâr, T.Titov, M. Taşnic. Culegere de scheme la Anatomia omului. Chişinău, 2008.
Aprobat la Consiliul Metodic Central usmf “Nicolae Testemiţanu”
Procesul verbal № ___ din _________
Recenzenţi: academician al AŞ din Belarusi,
doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, om emerit P. Lobco
doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, om emerit I. Podubnâi
Redactor: doctor conferenţiar universitar T. Lupaşcu
Responsabil
de ediţie: asistent universitar L. Globa
ISBN 9975-945-45-7 © I.Catereniuc ş.a. 2008
Preambul
Prezenta culegere de scheme privind structura şi raporturile formaţiunilor anatomice urmăreşte scopul de a facilita studierea celei mai complicate şi mai dificile discipline medicale fundamentale – anatomiei sistemice a omului. Schemele reproduse în ea au fost selectate din mai multe surse bibliografice moderne parte din ele fiind modificate sau elaborate de către colaboratorii catedrei. În alegerea schemelor ne-am condus atât de importanţa cunoaşterii structurilor pe care acestea le ilustrează cât şi de rolul lor în studierea aprofundată a altor discipline medicale evitându-se totodată aspectele discutabile sau ipotetice.
Necesitatea editării unei astfel de culegeri este evidentă deoarece aceasta ar contribui la economisirea timpului pentru expunerea materialului din cadrul prelegerilor şi lucrărilor de laborator, la conştientizarea de către studenţi a informaţiei ce ţine de domeniul anatomiei omului şi nu în ultimul rând la unificarea procesului de instruire la catedră. Dat fiind faptul că cunoaşterea şi reprezentarea grafică a structurii şi raporturilor unor formaţiuni anatomice sunt obligatorii culegerea de faţă poate fi utilă privind pregătirea studenţilor pentru lucrările de laborator, totalizări şi examene.
În cazul de faţă nu pretindem la deţinerea adevărului absolut de aceia toate observaţiile şi sugestiile citititorilor vor fi binevenite şi ne vor fi de un real folos.
Autorii.
CLASIFICAREA
OASELOR/
Класификация
костей
După
dezvoltare
По
развитию
După
structură
şi formă
По
строению и форме
După
localizare
în corp
По
расположению в теле
Desmale
(primare)
Десмальные
Oasele
trunchiului
Кости
туловища
Oasele
craniului
Кости
черепа
Oasele
membrelor
Кости
конечностей
Condrale
(secundare)
Хондральные
(вторичные)
Condro-desmale
Хондро-десмальные
Spongioase
Губчатые
Plate
(oasele bolţii craniului,
asele
centurilor)
Плоские
(кости свода черепа и поясов)
Oasele
porţiunilor libere
Кости
свободных
Oasele
centurilor
Кости
поясов
Polimorfe
Полиморфные
Sesamoide
Сесамовидные
Pneumatice
Пневматические
Lungi
Длинные
Mixte
Смешанные
Scurte
Короткие
Tubulare
Трубчатые
Oasele scheletului uman
Кости скелета человека
1 – ossa cranii;
2 – columna vertebralis;
3 – scheleton thoracis;
4 – ossa membri superiores;
5 – cingulum membri superioris (cingulum pectorale);
6 – pars libera membri superiores;
7 – ossa membri inferioris;
8 – cingulum membri inferioris (cingulum pelvicum);
9 – pars libera membri inferioris.
Părţile unui os tubular lung
Части длинной трубчатой кости
1 – diphysis;
2 – epiphysis proximalis;
3 – epiphysis distalis;
4 – mephysis proximalis;
5 – mephysis distalis;
6 – apophysis.
Schema osteonului (sistemul Havers)
(modificat după H. Лысенков, 1958)
Схема остеона (Havers система)
1 – Canal haversian;
2 – Lamelele osoase concentrice;
3 – Periost;
4 – Lamele generale externe;
5 – Vas haversian;
6 – Canal anastomotic Volkmann.
Stuctura osului în secţiune longitudinală
Строение кости в продольном разрезе
1, 2 – substantia spongiosa (trabecularis);
3, 4 – substantia compacta;
4 – cavitas medullaris;
6 – periosteum;
7 – endosteum;
8 – cartilago epiphysialis.
Centrii de osificare ai osului frontal şi osului occipital
(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения лобной и затылочной костей
(по A. Andronescu, 1972)
1 – fonticulus anterior (coronaris, bregmatica);
2 – sutura metopica;
3 – centrum ossificationis primarum;
1 – fonticulus posterior (lambdoidea, asterica);
2 – centri ossis intraparietalis;
3 – centri partes laterales;
4 – centrum pars basilaris.
Centrii de osificare ai osului sfenoid şi ai mandibulei
(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения кленовидной кости и нижней челюсти
(по A. Andronescu, 1972)
1 – centrum presphenoidalis;
2 – centrum rostralis;
3 – centrum alae minor;
4 – centrum alae major;
5 – centrum sphenoticum;
6 – centrum basis ossis sphenoidale.
1 – malleus;
2 – centrum condilaris;
3 – cartilago Mekel;
4 – centrum principalis;
5 – centrum mentalis;
6 – centrum incisivus;
7 – centrum processus coronoideus.