
- •Noţiunea dreptului de uzufruct
- •Caracterele juridice ale uzufructului.
- •Obiectul dreptului de uzufruct.
- •Termenul dreptului de uzufruct.
- •Modurile de constituire a dreptului de uzufruct
- •Obligaţiile uzufructuarului
- •Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar
- •10. Cazurile stingerii dreptului de uzufruct
- •11. Efectul stingerii dr-ului de uzufruct
- •12. Dreptul de uz
- •13. Dreptul de abitatie
- •14. Notiunea dreptului de servitute
- •15. Caracterele dr-ului de servitute
- •16. Clasificarea servitutilor
- •2.1.1. Dreptului privat roman îi erau cunoscute servitutile prediale şi servitutile personale.
- •2.1.2. In cadrul servituţiilor prediale, după criteriul naturii terenului dominant, romanii deosebeau servitutile rustice de cele urbane.
- •2.1.3. In funcţie de modul de constituire, în dreptul românesc servituţiile se clasifică în naturale, legale şi stabilite prin fapta omului.
- •17. Constituirea servitutilor prin acte juridice
- •18. Constituirea servitutii prin destinaţia stabilită de proprietar
- •22. Exercitarea servitutilor. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren dominant.
- •23. Exercitarea servitutilor. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren
- •4.3.1. Proprietarul terenului aservit are dreptul:
- •4.3.2. Proprietarul terenului aservit este obligat:
- •24. Modificarea locului de exercitare a servitutii.
- •25. Stingerea servitutilor.
- •26. Notiunea dr-ului de superficie.
- •27. Caracterele juridice ale dr-ului de superficie.
- •28. Constituirea dr-ului de superficie
- •29. Exercitarea dr-ului de superficie. Drepturile si obligatiile superficiarului
- •30. Exercitarea dr-ului de superficie. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren
- •31. Exercitarea dr-ului de superficie. Plata redeventei.
- •32. Constituirea, dreptului de superiicie asupra unei construcţii existente.
- •33. Limitele legale ale dreptului de superficie.
- •34. Temeiurile de stingere a dr-ului de superficie
- •35. Efectele stingeai dreptului de superficie. Constituirea dreptului de superficie
- •Notiuni generale modurilor de dobindire a dr. De prop
- •Clasificarea modurilor de dobindire a dr de proprietate
- •Moduri de dobindire a dr de proprietate intre morti
- •Modurile originare a dr de proprietate
- •Momentul dobindirii dreptului de proprietate.
- •Modurile de incetare a dr de proprietate, clasificarea,
- •Modurile de incetarea a dr-ului de proprietate contrar vointei proprietarului:
- •Exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
- •47. Calităţile şi viciile posesiei.
- •48. Efectele posesiei
- •49.Notiunea dr. De propr.
- •50. Continutul dr.De prorpr.
- •51 Caractere juridice ale dreptului de proprietate
- •52. Dreptul de prop publica
49.Notiunea dr. De propr.
Proprietatea poate fi determinata sub 2 aspecte:
-ca categorie economica;
-ca categorie juridica.
Ca categorie economica, propr. Exprima raportul de catre individ a bunurilor materiale, adica raporturile , in cadrul carora se realizeaza aceasta insusire-
Ca categorie juridica . propr reprezinta ansamblul de norme juridice, care mai intii de toate stabilesc insasi posibilitatea sau imposibilitatea aparentei bunurilor materiale , intarind juridic starea economica de insusire a lor.
Def. Dreptul de prorp ca fiind acel drept subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere prorpie si in interes propriu a atributelor de posesie folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele determinate de lege.
50. Continutul dr.De prorpr.
Conţinutul juridic al dreptului de proprietate.
POSESIA – constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i apartine în materialitatea sa, comportându-se faţă de toţi ceilalţi ca fiind titularul dreptului de proprietate.
2) FOLOSINŢA – conferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul său percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
3) DISPOZIŢIA – este alcatuită din dreptul de dispoziţie materială şi dreptul de dispoziţie juridică. Dispozitia materială este posibilitatea de a dispune de substanţa lucrului (modificare/transfer/distrugere). Dispoziţia juridică reprezintă dreptul de a înstraina, de a dezmembra sau de a greva cu sarcini dreptul de proprietate.
Aceste prerogative enumerate mai sus constituie puterea juridică pe care proprietarul o are asupra lucrului. Puterea juridică se întemeiază pe ideea de apartenenţă, tocmai pentru că aparţine persoanei, bunul apropriat suportă puterea juridică a acestei persoane.Ideea de apartenenţă e comună tuturor drepturilor patrimoniale precum şi drepturilor personal nepatrimoniale.
51 Caractere juridice ale dreptului de proprietate
proprietate este un drept absolut, exclusiv şi perpetuu
CARACTERUL ABSOLUT şi INVIOLABIL: însumează trei idei:
dreptul de proprietate este absolut, fiind opozabil erga omnes
dreptul de proprietate este absolut deoarece dă posibilitatea titularului său să-şi exercite plenitudinea prerogativelor pe care legea i le permite cu privire la un anumit lucru. Numai dreptul de proprietate cuprinde toate cele trei atribute.
proprietarul poate exercita aceste prerogative în mod nelimitat, cu excepţia limitelor judiciare, materiale şi convenţionale.
Inviolabilitatea dreptului , „Proprietatea este în conditiile legii, inviolabila”, cunoaşte două excepţii:
- exproprierea pentru cauza de utilitate publică, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de utilitate publica, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabila despăgubire”, iar C.civ. dispune: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai de pentru cauza de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.”. Exproprierea are caracter exceptional deoarece reprezintă mai mult decat o limitare a exercitării dreptului de proprietate privată, ducând chiar la încetarea acestuia, la lipsirea titularului de obiectul proprietăţii.
.
CARACTERUL EXCLUSIV şi DEPLIN: permite ca titularul dreptului de proprietate să exercite toate prerogativele - posesia, folosinţa şi dispoziţia - cu privire la lucru (caracter deplin), cu excluderea tuturor celorlalte persoane (caracter exclusiv).
CARACTERUL PERPETUU şi TRANSMISIBIL: dreptul de proprietate nu se stinge cât timp există bunul care formează obiectul său. Dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz, poate fi transmis prin acte între vii, în conditiile legii, iar transmisiunea lui este inevitabilă şi obligatorie pentru cauza de moarte. Acest caracter perpetuu explică imprescriptibilitatea dreptului de proprietate, fie că e vorba de bunuri mobile, fie că e vorba de bunuri imobile.