36. Notiuni generale modurilor de dobindire a dr. De prop

Prin modalitati de dobindire a dr de proprietate se subintelege toate faptele si actele juridice in a caror baza se dobindeste dr de proprietate (art 320 – 337).

36. Clasificarea modurilor de dobindire a dr de proprietate

Cunoastem urmatoarele clasificari a modului de dobindire a dr de proprietate:

1. Modurile originare, acestuia fiind caracteristic faptul ca dobinditorul e primul proprietar al bunului,adica bunul nu a apartinut anterior nimanui. Exista 2 opinii, prima ca doar ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate, a doua evidentiaza ca moduri originare de dobindire a dr de proprietate prelucrarea, producerea, uzucapinea.

2. Modurile derivate, acestea sunt obtinute in baza actelor juridice sau conventiile.O alta clasificare:

1. Moduri gratuite ce reprezinta un mod Donatia).

2. Moduri oneroase ce reprezinta prin expunerea unui contraechivalent ( ex. Vinzare – cumparare).Alta clasificare:

1. Moduri de dobindire a dr de proprietate intre vii adica persoane existente (ex toate categoriile fara succesiune).

2. Moduri de dobindire a dr de proprietate intre morti

36. Modurile originare a dr de proprietate

Ocupatiunea (art 323 CC) posesorul unui bun mobil fara stapin poate deveni proprietate al bunului prin ocupatiune de la data intrarii in posesie, astfel ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate prin intermediul caruia o persoana luind in posesiune un bun poate deveni proprietarul acestuia. Pentru existenta ocupatiunii sunt necesare intrunirea a citorva conditii prevazute de CC:

1. Ocupatiunea se exercita doar asupra bunurilor mobile’

2. Este necesar ca bunul sa fie fara stapin.

E necesar sa nu confundam bunurile fara stapin cu bunurile pierdute, la fel nu pot fi considerate fara stapin bunul furat si abandonat de hot, astfel se considera fara stapin bunurile mobile al carui proprietar a renuntat expres la dr de proprietate, bunurile abandonate precum si bunurile care prin natura lor nu au proprietate.

Prin renuntare expresa la dr de proprietate se subintelege situatia prin care proprietarul anunta expres persoanele terte despre faptul ca renunta la dr de proprietate.

Accesiunea. Prin accesiune intelegem incorporarea unui bun in alt bun, unirea unui lucru cu alt lucru. Sunt 2 tipuri de accesiuni: imobiliara si mobiliara. Accesiunea imobiliara poate fi naturala sau artificiala.

Accesiunea imobiliara naturala e situatia in care pamintul se uneste cu alte bunuri, regula in acest sens este ca pamintul e bun principal iar lucrurile ce se incorporeaza in el este un bun accesoriu. Accesiunea paminturilor depuse sau create poate fi de citeva tipuri:

1. Aluviuni

2. Avulsiuni

3. Insule si albii parasite

Aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare. Potrivit art 328 alin 1 aceste adaosuri revin proprietarului de teren riveran. Prin aceste adaugiri de teren intelegem toate lucrurile pe care solul le poarta la suprafata sa si pe care apele curgatoare le aduc si le lasa pe tarm.

Avulsiune – proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren pastreaza asupra acestei portiuni dr de proprietate (ART 328 alin 3).

Insulele (art 328 alin 4) formarea insulelor se refera la situatiile cind apele curgatoare isi schimba in mod natural cursul si formeaza un brat nou inconjurind terenul unui proprietar riveran iar acel din urma ramine proprietarul insulei astfel create.

Accesiunea imobiliara artificiala ( art 329)

Lucrarile facute de proprietarul terenului cu materiale straine

1. Proprietarul terenului care a construit cu materiale straine devine prin accesiune proprietarul acestor lucrari. Proprietarul materialelor nu le poate revendica chiar de lucrarile au fost efectuate cu rea credinta, in schimb acesta are dr la o despagubire in valoarea materialelor.,

2. Are loc efectuarea lucrarilor cu materiale proprii pe un teren strain ( art 329 alin 3) in cazul dat proprietarul fondului are dr sa ceara ridicarea constructiei adica demolarea ei , fie sa pastreze constructia. Daca pastreqza constructia sau lucrarile facute de un tert proprietarul e obligat sa plateasca la alegere: fie valoarea materiala si costul muncii, fie o suma de bani egala cu cresterea valorei terenului.

3. Consta in faptul ca contructia e facuta pe 2 terenuri apart8nind unor proprietari diferiti, in zaul in care constructia este ridicata in parte pe terenul al carui pers detine dr de proprietate si imparte pe un teren invecinat proprietarul vecin poate dobindi proprietatea asupra intregii constructii platind constrcutorului o despagubire de cel putin ½ din suprafata construita se afla pe terenul sau, despagubire trebuie sa acopere valoarea materialelor, costul muncii si contrvaalorea folosintei terenului aferent.

Accesiunea mobiliara.

Este in cazul in cre se unesc 2 bunuri mobile avind proprietri diferiti. Exista 3 categorii de accesiune mobiliara: adjunctiunea, specificatiunea, confuziunea.

Adjunctiunea reprezinta unirea a 2 sau mai multe bunuri ce apartin unor proprietari diferiti si care formin un tot intreg pot fi despartite si utilizate separat. La fel aceasta e de 2 tipuri:

1. In cazul in care bunurile pot fi separate

2. In cazul cind bunurile nu pot fi separate (art 330 alin 2), astfel de 2 bunuri care apartin diferitor proprietari sau unit astfel incit acestea neputind fi separate fara a fi deteriorate sau fara cheltuieli excesive. Noul proprietar care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca si alte cheltuieli detine un dr de proprietate asupra acestuia fiind obligat sa plateasca pretul bunului unit cu bunul principal. Ex. Bun simplu cu gravura, daca valoarea gravului e mare atunci proprietarul gravurii poate sa achite ca suma a bunului individual si a proprietarului bunului.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie straina ( art 330 alin 4). In cazul acesteia se unesc un bun corporal, adica material si unul abstract. Prin prelucrare prevazut la art 330 alin 4 intelegem desemnarea, pictarea, imprimarea.

Confuziunea ( art 330 alin 7-8) prin aceasta intelegem amestecul a 2 sau mai multe materii care apartin diferitor proprietari. Aici depistam 3 situatii:

1. Dintre materiile amestecate ce formeaza un nou bun una poate fi considerata princiopala

2. Niciuna din materiile aplicate nu poate fi considerata principala insa nu e posibila separarea lor.

3. Materiile amesticate nu pot fi separate fara paguba. Conform primului caz dr de proprietate apartine proprietarului materiei principale, daca insa nu este posibila separarea lor sau nici un bun nu poate fi considerat principal proprietarul care nu a stiut de confuziune poate cere separarea materiilor

Uzucapiunea reprezinta mod de dob a dr de proprietate prin care posedind in anumite conditii un bun legea permite posesorulului dobindirea dr-ului de proprietate asupra bunului. Uzucapiunea poate fi de 2 tipuri: mobiliara si imobiliara.

Diferenta dintre cele doua tipuri de uzucapiuni rezida in termenul necesar si bun, astfel in cazul uzucapiunii imobiliare termenul necear este de 15 pentru dob dr de proprietate, iar pentru uzucapiunea mobiliara – 5 ani. In ansamblu uzucapiunea este un fapt juridic complex rezultat din unirea unor actiuni ale posesorului si a unui fapt natural si anume trecerea timpului prevazute expres de lege si care da nastere unui drept real.

Pentru realizarea uzucapiunii sunt necesare citeva conditii:

1. Cel care poseda trebuie sa fie de buna credinta

2. Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani in cazul uzucapiunii mobiliare, si 15 in cazul celei imobiliare. Art 332 CC.

3. Posesiunea trebuie sa fie utila. Pentru ca posesiunea sa fie utila aceasta trebuie sa fie continua, netulburata, publica, si sa fie exercitata cu titlul de proprietar (sau sa nu fie precara).

1. Posesiunea trebuie sa fie continua- continuitatea presupune succesiunea actelor de posesiune la anumite intervale regulate de timp. Daca posesorul a posedat la inceputul si la sfirsitul unei persioade se prezuma ca a posedat neintrerupt pe parcursul intregii perioade. Posesiunea nu pierde caracterul continuu atunci cind a survenit un obstacol fizic obiectiv de natura sa intrerupa posesiunea spre exemplu daca ploile torentiale, inundatiile in cazul terenului agricol nu permite ca bunul sa fie posedat.

2. Posesiunea este discontinua atit timp cit posesorul poseda acest bun cu interminente , intreruperi anormale. Deci posesorul trebuie sa posede cu dirigenta unui bun proprietar.

3. Posesiunea trebuie sa fie pasnica. Prin posesiune pasnica se intelege situatia cind posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Antonimul caracterului pasnic este viciul violentei, viciul creat prin violenta este temporar imediat ce violenta a incetat posesiunea utila reincepe desi codul civil nu prevede viciul violentei este aplicat atit in cazul bunurilor mobile cit si in cazul bunurilor imobile.

4. Posesiunea trebuie sa fie publica adica sa fie exercitata in vazul tuturor si sa fie cunoscuta de catre toti. Posesorul trebuie sa exercite posesiunea nu intr-un mod ascuns astfel cum ar face si un proprietar. Ca viciul a publicitatii este viciul clandestinitatii.

5. Posesiunea nu trebuie sa fie precaraadica sa nu fie exercitata fara un titlu de proprietate.

Alte modalitati de dobindire a dr de proprietate.

Dobindirea dr de proprietate prin producere reglementata la art 320 alin 1, astfel dr de proprietate asupra unui bun nou realizat de o persoana pentru sine se dobindeste de catre aceasta daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Dobindirea dr de proprietate asupra bunului gasit . Bunul gasit este bunul mobil pe care proprietarul l-a pierdut iar o alta persoana l-a gasit, reglementarea legala este la art 324, cel care a gasit bunul este obligat sa-l restituie proprietarului ori fostului posesor sau daca nu poate fi identificat sa-l predea autoritatii administratiei publice locale sau organelor de politie din localitatea in care a fost gasit. De asemenea avem situatii cind bunul a fost gasit intr-o incapere sau transport el trebuie sa predeie bunul administratiei incaperii sau soferului.

Comoara. Comoara este un bun mobil ascuns sau ingropat chiar involuntar al carui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut in conditiile legii dreptul de proprietate. Regula generala in cazul gasirii comorii este ca ea apartine jumatate proprietarului bunului imobil in care a fost descoperita si pe jumatatea descoperitorului daca ei nu convin altfel. Descoperitorul nu poate pretinde la nici o parte din comoara daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara consimtamintul proprietarului sau a posesorului. Dreptul asupra comorii il are doar proprietarul nu si uzufructualul, chiriasul sau depozitarul, sau alte persoane care detin bunul fara drept de proprietate. Pentru comoara este specifica gasirea acesteia printr-o intimplare astfel dreptul asupra comorii nu il au persoanele care au efectuat cercetari arheologice cautari in urma carora a fost descoperita comoara.