
- •Noţiunea dreptului de uzufruct
- •Caracterele juridice ale uzufructului.
- •Obiectul dreptului de uzufruct.
- •Termenul dreptului de uzufruct.
- •Modurile de constituire a dreptului de uzufruct
- •Obligaţiile uzufructuarului
- •Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar
- •10. Cazurile stingerii dreptului de uzufruct
- •11. Efectul stingerii dr-ului de uzufruct
- •12. Dreptul de uz
- •13. Dreptul de abitatie
- •14. Notiunea dreptului de servitute
- •15. Caracterele dr-ului de servitute
- •16. Clasificarea servitutilor
- •2.1.1. Dreptului privat roman îi erau cunoscute servitutile prediale şi servitutile personale.
- •2.1.2. In cadrul servituţiilor prediale, după criteriul naturii terenului dominant, romanii deosebeau servitutile rustice de cele urbane.
- •2.1.3. In funcţie de modul de constituire, în dreptul românesc servituţiile se clasifică în naturale, legale şi stabilite prin fapta omului.
- •17. Constituirea servitutilor prin acte juridice
- •18. Constituirea servitutii prin destinaţia stabilită de proprietar
- •22. Exercitarea servitutilor. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren dominant.
- •23. Exercitarea servitutilor. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren
- •4.3.1. Proprietarul terenului aservit are dreptul:
- •4.3.2. Proprietarul terenului aservit este obligat:
- •24. Modificarea locului de exercitare a servitutii.
- •25. Stingerea servitutilor.
- •26. Notiunea dr-ului de superficie.
- •27. Caracterele juridice ale dr-ului de superficie.
- •28. Constituirea dr-ului de superficie
- •29. Exercitarea dr-ului de superficie. Drepturile si obligatiile superficiarului
- •30. Exercitarea dr-ului de superficie. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren
- •31. Exercitarea dr-ului de superficie. Plata redeventei.
- •32. Constituirea, dreptului de superiicie asupra unei construcţii existente.
- •33. Limitele legale ale dreptului de superficie.
- •34. Temeiurile de stingere a dr-ului de superficie
- •35. Efectele stingeai dreptului de superficie. Constituirea dreptului de superficie
- •Notiuni generale modurilor de dobindire a dr. De prop
- •Clasificarea modurilor de dobindire a dr de proprietate
- •Moduri de dobindire a dr de proprietate intre morti
- •Modurile originare a dr de proprietate
- •Momentul dobindirii dreptului de proprietate.
- •Modurile de incetare a dr de proprietate, clasificarea,
- •Modurile de incetarea a dr-ului de proprietate contrar vointei proprietarului:
- •Exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
- •47. Calităţile şi viciile posesiei.
- •48. Efectele posesiei
- •49.Notiunea dr. De propr.
- •50. Continutul dr.De prorpr.
- •51 Caractere juridice ale dreptului de proprietate
- •52. Dreptul de prop publica
30. Exercitarea dr-ului de superficie. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren
Prin exercitarea dr de superficie se intelege indeplinirea dr si obl pe care le are superficiarul, în raport cu proprietarul de teren, asupra suprafeţei sau sub feţei. Drepturilor superficiarului îi sunt corelative obligaţiile proprietarului, iar obligaţiilor superficiarului drepturile proprietarului.
Proprietarul de teren, pe lângă dr-urile fireşti ale oricărui proprietar de imobil, mai are. în raport cu superficiarul, următoarele dr-uri:
- să ceară redevenţă datorată; dacă superficiarul nu plăteşte redevenţă timp de peste 3 ani, proprietarul poate solicita vânzarea la licitaţie a dreptului de superficie;
- să ceară recalcularea redevenţei atunci când condiţiile economice se schimbă, iar nerecalcularea este inechitabilă;
- să ceară stingerea dreptului de superficie dacă superficiarul nu a edificat construcţia în termenul stabilit sau încalcă obligaţia de conservare a construcţiei;
- de preemţiune în caz de înstrăinare a dreptului de superficie;
- să prelungească termenul de exercitare a dreptului de superficie.
Proprietarul de teren are următoarele obligaţii:
- să nu împiedice superficiarul în exercitarea drepturilor sale;
- să plătească despăgubirea la stingerea dreptului de superficie;
- să respecte contractele de locuţiune încheiate de superficial; cu excepţia cazului în care locaţiunea depăşeşte termenul stipulat pentru existenţa dreptului de superficie.
31. Exercitarea dr-ului de superficie. Plata redeventei.
După cum s-a menţionat, pentru folosinţa terenului, superficiarul este ţinut să efectueze o plată pecuniară, numită redevenţă, dacă prin contractul de constituire a superficiei nu s-a stabilit că terenul se acordă cu tidu gratuit ori că plata se face la încheierea contractului sau la expirarea contractului etc. De exemplu, părţile s-ar putea înţelege ca superficiarul să nu plătească redevenţă datorată, dar ca, la expirarea termenului superficiei, construcţia să revină de drept proprietarului, cu titlu gratuit.
Legiuitorul stabileşte anumite criterii de determinare a mărimii redevenţei şi a perioadei de plată dacă părţile nu stabilesc altfel. Astfel, redevenţă se va calcula în funcţie de chiria stabilita pe piaţă, ţinându-se cont de toţi factorii obiectivi, inclusiv de natura terenului, de zona amplasării, de destinaţia construcţiei etc. Cu privire la frecvenţa plăţii, legea prevede că, în lipsa unor stipulaţii contrare, redevenţă se achită în rate lunare. Dacă dreptul de superficie aparţine mai multor persoane, acestea răspund solidar pentru plata redevenţei.
Mărimea şi frecvenţa plăţii redevenţei se determină la data constituirii superficiei. Redeventa poate fi ajustată în cazul îh care condiţiile economice se schimbă. De exemplu, proprietarul de teren ar putea să ceară majorarea redevenţei dacă moneda naţională s-a devalorizat, impozitul pe imobil a crescut ori au intervenit alţi factori obiectivi care fac redeventa inechitabilă. SuperBciarul, de asemenea, ar putea cere reducerea redevenţei dacă are motive temeinice, demonstrând că redeventa este prea mare. Măsura ajustării se va evalua în funcţie de schimbarea condiţiilor economice şi de principiul echităţii.
Potrivit CC, dacă superficiarul nu plăteşte redeventa timp de 3 ani, proprietarul de teren are dreptul să ceara vânzarea superficiei la licitaţie. De această dispoziţie însă se poate face uz atunci când în actul de constituire nu s-a convenit altfel.