2.1 Scurt istoric

Raionul Orhei a fost format la 11 noiembrie 1940. Trecutul Orheiului atît de bogat în evenimente, rămîne pînă în ziua de azi în mare măsură plin de mister şi neştiut, ascuns dincolo de rînduirea mileniilor. Savanţii încearcă să elibereze secolele demult apuse de negura ce le învăluie. În împrejmuirile Orheiului şi astazi mai ies la iveală numeroasele urme ale unei culturi originale, aparţinînd triburilor ce populau odinioară aceste locuri. 

Primele mărturii referitoare la Orhei atestate, în vechile documente moldoveneşti, datează din anii `70 ai sec. XVI. Catedrala de piatră albă, ce se înalţă şi astăzi pe un dîmb la intrarea în oraş. Tot aici a fost instalată şi statuia din bronz a lui Vasile Lupu, domnitor al Ţării Moldovei în anii 1634-1653. Acest original edificiu – unul dintre monumentele de arhitectură moldovenească medievală, a fost ridicat conform voinţei domneşti.

La 1835 Orheiul a devenit centru de “județul”. A crescut numărul populaţiei, a căpătat dezvoltare industria meşteşugărească, dar din punct de vedere economic, Orheiul nu mai putea concura cu asemenea noi centre industrial-comerciale ca Chişinăul, Bălţul, Benderul. Pomenindu-se relativ departe de căile comerciale, orăşelul de pe Răut a ajuns într-o stare de decădere. Ocupaţia burghezo-moşierească ce a durat 22 de ani (1918-1940) a avut pentru Orhei consecinţe foarte nefaste. A început invazia hoardelor fasciste. După aproape trei ani de ocupaţie fascist, orăşelul de pe Răut era pustiit şi ruinat.

Astăzi, Orheiul a devenit un oraş modern, care îşi caută propria identitate. Parcuri şi alei, care constituie monumente arhitecturale, străzi străjuite de arbori, statuia domnitorului Vasile Lupu, biserica” Sf. Dumitru”, construită de acelaşi domnitor şi ctitorită în anii 1638-1639 – sunt realizări ale prezentului şi mărturii incontestabile ale trecutului.

Dezvoltarea raionului este influenţată de poziţia în zona de tampon a capitalei şi relaţiile economice, sociale şi culturale intense facilitate de rolul de nod rutier şi legătura directă cu Bălţi, Soroca, Rezina, Rîbniţa, Străşeni, Călăraşi, Ungheni.

Raionul Orhei este recunoscut atît pe plan naţional, cît şi internaţional, datorită prestaţiei şi importanţei sale cultural-istorice, care dispune de curiozităţi turistice cum ar fi: arii naturale protejate (rezervaţia peisajeră Trebujeni), muzee, cetăţui şi monumente istorice.

Raionul Orhei deţine un număr impunător de locuri pitoreşti, monumente ale patrimoniului cultural, exemple reprezentative ale arhitecturii tradiţionale, aşezări geto-dace, fortificaţii medievale, conace boiereşti, complexe monahale rupestre, mănăstiri şi biserici istorice care prezintă un interes deosebit atît pentru vizitatorii autentici cît şi pentru cei străini. 

2.2 Situaţia social-economică şi financiară.

Dezvoltarea economică

Agenţi economici în teritoriu

Total - 4388 unităţi

Societăţi cu răspundere limitată - 773 unităţi

Societăţi pe acţiuni - 77 unităţi

Întreprinderi individuale - 3232 unităţi

Întreprinderi de stat - 37 unităţi

Instituţii publice - 3 unităţi

Întreprinderi municipale - 11 unităţi

Societăţi în nume colectiv - 3 unităţi

Societăţi în comandită - 1 unităţi

Cooperative - 146 unităţi

Întreprinderi de arendă - 1 unităţi

Filiale (reprezentanţe) - 49 unităţi

Asociaţii - 40 unităţi

Alte - 15 unităţi

Gospodării Ţărăneşti înregistrate în raion - 21021 unităţi

Baza economică a raionului este reprezentata de ramurile: agricultura, industrie, comerț etc.

Im mod tradițional, in raion se produce un sortiment larg de vinuri, indistria vinicola fiind reprezentata de 5 fabrici: S.A. "Orhei Vin", S.A. "Marvin", S.A. Vinul Codrilor", SA "Pivnițele Brănesti" si IM "Chateau Vartely" S.R.L., care îsi exporta producția pe piețele din: Germania, Italia, Franța, Turcia, Israel, Marea Britenie, țările CSI s.a.

Alte produse ce caracterizeaza raionul Orhei sunt fructele si legumele in stare proaspată si conservată, tutunul, sfecla de zahar s.a.

Sectorul industrial al raionului cuprinde 26 de intreprinderi mari.

Ce mai mare intreprindere este fabrica de prelucrare a fructelor si legumelor S.A. "Orhei-Vit", cu volumul de producție de circa 40 la suta din producția fabricata in total pe raion.

In teritoriu au inceput sa activeze intreprinderi industriale noi, care au contribuit la crearea noilor locuri de munca. Acestea sunt: S.C. "Gabiny" S.R.L.-specializata in producerea incalțamintei si confecțiilor, "Romiconf-Grup" S.R.L.-confecții, I.M. Chateau Vartely" S.R.L.-producerea si imbutelierea vinurilor.

Agenți economici in teritoriu

Total 4388 unitati   Societăți cu raspundere limitata 773 unități  Societăți pe acțiuni 77 unități  Intreprinderi individuale 3232 unități  Intreprinderi de stat 37 unități  Instituții publice 3 unități  Intreprinderi municipale 11 unități  Societăți in nume colectiv 3 unități  Societăți in comandita 1 unitate  Cooperative 146 unități  Intreprinderi in de arenda 1 unitate Filiale (reprezentatnte) 49 unități  Asociații 40 unități  Alte 15 unități Gospodării țărănesti inregistrate in raion 21021 unități

Industrie    Numarul de intreprinderi 28 unități  Cele mai mari 28 unități  inclusiv nu functioneaza 1 unitate

Transportul şi comunicaţiile

Pe teritoriul administrat al raionului sunt amplasate 332,8 km de drumuri publice, inclusiv republicane 116,2 km şi locale 216,6 km. Drumurile republicane se întreţin şi se repară din mijloacele financiare de Stat prin intermediul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Practic pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice locale anual se alocă din fondul rutier cîte 750 mii lei.

În domeniul transportului activează 3 întreprinderi specializate SA „CA 2811”, SA „CA 2830” şi SA „Direcţia de reparaţie şi construcţii rutiere”, parcurile de maşini ale agenţilor economici, precum şi întreprinderile individuale şi titularii de patentă, care acordă servicii de transport a pasagerilor.

S-a înregistrat o creştere (316,3%) la volumul de încărcături transportate cu transportul auto a întreprinderilor specializate faţă de anul 2005.

Numărul aparatelor telefonice pentru populaţie a sporit în cadrul reţelei telefonice urbane cu 1,8 la sută iar în cadrul reţelei telefonice rurale cu 16,1 la sută. Fiecare al doilea locuitor urban este beneficiar de telefon.

Resursele de apă

Resursele acvatice a raionului sunt compuse din:

• apele subterane,

• apele rîurilor Nistru, Răut, rîuleţele Vatici, Cula, Cogîlnic,

• iazuri,

• apele freatice şi fluviale.

Rîul Nistru trece prin teritoriul comunei Jora de Mijloc şi satului Vîşcăuţi, pe pămînturile acestor primării sunt construite sisteme mari de irigare, unde intens se folosesc apele Nistrului .

Apele rîului Răut traversează raionul de la est spre vest-sud, prin teritoriul majorităţii primăriilor. În multe cazuri, apele rîului puţin se folosesc pentru irigarea culturilor agricole amplasate în bazinul rîului. Apele celorlalte rîuleţe nu se folosesc intens.

Pe teritoriul raionului sunt circa 162 de lacuri şi iazuri artificiale care ocupă o suprafaţă de 975 hectare din care proprietatea statului constituie 94 ha, a unităţii administrativ-teritoriale - 847 hectare şi iazurile private constituie 34 ha. În toate cazurile apele acestor iazuri se folosesc pentru creşterea peştelui.

Pe teritoriul primăriilor sunt 4763 fîntîni mină şi 213 fîntîni artiziene ( sonde ) , totodată sînt luate la evidenţă 133 de izvoare, dintre care şi izvorul din satul Jeloboc cu capacitatea de 401 litri pe secundă.

Pe teritoriul comunei Bieşti, cercetările geologice au depistat reserve mari de apă potabilă, care poate apriviziona populaţia oraşului Orhei sută la sută.

Cultura și tradiții

Cultura si tradișia sunt elementele principale ale temeliei spiritualității unui popor, incepînd cu cea a sufletului si continuind cu cea artistică. Plaiul orheian, din timpuri străvechi, parte a istoriei si culturii naționale, dispune de bogate comori spirituale, de valori artistice. Nu în zadar se spune, că vesnicia s-a nascut la sat, deoarece aici sunt valorificate si promovate frumoasele tradiții populare.

Libera exprimare a talentului, susținerea libertății de creație si educația estetică a populației îsi găseste manifestare prin activitatea celor 139 formații artistice, 31 din care au fost atestate cu titlul colectiv "Model".

Peisajul cultural al raionului îl imbogățeste permanent formația de muzica si dans "Codru" or. Orhei, formațiile folclorice "Semănătorii" s. Cucuruzeni, "Comorile plaiului" s. Biești, "Razeșii" s. Isacova, formațiile corale din or. Orhei si s. Biești, fanfarele din Ghetlova si Mirzești, s.a.

Printre multiplele genuri artistice populare existente in raion un loc aparte revine mesteșugărilor.

De veacuri oamenii aici au păstrat ocupațiile mesteșugărești si au știut să le transmita din generație in generație. Si astăzi în Orhei se mai practică: țesutul covoarelor si a prosoapelor, prelucrarea artistică a lemnului, a pietrei, impletitul in fibre vegetale (rachita, papura, panuși de porumb), crosetarea si broderia. Activitatea in acest domeniu o desfasoară peste 50 de meșteri, 10 din ei poartă titlul onorific de "Mester popular".

In raion sînt inregistrate 318 monumente de cultura. A fost efectuată inventarierea monumentelor cu tematica militară.

Rolul de garant in soluționarea problemelor revine statului. Forțele motrice in evolutia omului si a comunității umane a fost, este, si va fi nu economia, ci cultura si spiritualitatea.

Rețeaua instituțiilor de cultură:

Case si Camine de Cultură 62  Biblioteci publice comunale (satești) 61  Instituții de invățămînt artistic 2  Colective artistice de amatory 138

Raionul Orhei dispune de importante monumente de istorie, arhitectura si cultură, care formeaza tezaurul cultural al neamului:

Monumente de istorie ,arhitectura si cultura 133  Monumente arheologice 170  Monumente naturale 15