Populaţia

 Componenţa populaţiei raionului

populaţia -116,3 mii persoane

inclusiv:

urbană - 25,7 mii persoane

rurală - 90,6 mii persoane

inclusiv:

populaţia economic activă - 74,2 mii persoane

populaţia ocupată în economie - 39,7mii persoane

localităţi - 75 localităţi

Densitatea populaţiei constituie circa 100 oameni la km²

Relieful terenurilor raionului este împărţit în următoarele unităţi orografice mari :

      1. Podişul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de cumpene înguste în formă de creastă cu văi adînci şi largi, versanţii cărora  sunt fragmentaţi de depresiuni numite hîrtoape.

2.      Cîmpia ondulată a Moldovei de  Nord, care este caracterizată  prin forme domole  de relief, fapt ce determină manifestarea relativă  a procesului  de eroziune a solurilor, avînd însă altitudini absolute mai mici - 200 – 250 m, unde se încadrează valea rîului Răut care străbate de la nord la sud  şi rîuleţul  Cogîlnic. 

     Terenurile de podiş, formate de rîul Răut în primăriile date formează un platou în mărime de circa 6500 hectare, pe care sînt amplasate terenuri private, păşuni şi altele.

3.      Dealurile Prenistrului şi terasele lui, se caracterizează cu altitudinea de 250 – 300 m, fragmentarea verticală 150 – 200m. Versanţii de vest sunt lenţi, iar cei de est coboară brusc spre Nistru.

Clima: Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarna blîndă şi scurtă (temperaturile medii a lunei ianuarie: 3–5⁰C), vara caldă şi lungă (temperaturile medii a lunei iulie 20–22⁰C).

Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice variază anual în limitele a  450 – 550 mm.  Din suma anuală de precipitaţii aproximativ 65 – 70 % cad în perioada  caldă a anului (aprilie – noiembrie) şi numai 30% în perioada rece (decembrie – martie) sub formă de zăpadă şi lapoviţă.

            Flora: Fondul forestier, din suprafaţa raionului, ocupă circa 20 la sută şi constituie 24277 hectare. Speciile de bază în cadrul fondului forestier a statului  sunt: gorun, stejar, frasin , carpen, tei, salcîm.

Hidrografie: Resursele acvatice a raionului sunt compuse din: apele subterane, apele rîurilor Nistru, Răut, rîuleţele Vatici, Cula,  Cogîlnic, iazuri şi apele freatice şi fluviale. Pe teritoriul raionului sunt circa 162 de lacuri şi iazuri artificiale care ocupă o suprafaţă de  975 hectare. Pe teritoriul primăriilor sunt deasemenea 4763 fîntîni mină şi 213 fîntîni artiziene (sonde), totodată sînt luate la evidenţă 133 de izvoare, dintre care şi izvorul din satul Jeloboc cu capacitatea de 401 litri pe secundă.

Rîul Nistru trece prin  teritoriul comunei Jora de Mijloc şi satului Vîşcăuţi, pe pămînturile acestor primării sunt construite sisteme mari de irigare, unde  intens se folosesc  apele Nistrului. Apele rîului Răut traversează raionul de la  est spre vest-sud, prin teritoriul majorităţii  primăriilor. În multe cazuri, apele rîului puţin se folosesc pentru irigarea culturilor agricole amplasate în bazinul rîului. Apele celorlalte rîuleţe nu se folosesc intens. Pe teritoriul comunei  Bieşti, cercetările geologice au depistat reserve mari de apă potabilă, care poate aproviziona populaţia oraşului Orhei sută la sută.