Asigurarea ergonomică
Ergonomia muncii se formează ca ştiinţă aparte în anii `50 şi prezintă o treaptă superioară a organizării ştiinţifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizării locurilor de muncă din punct de vedere ştiinţific. Noţiunea de ergonomie se traduce din limba greacă ca „ergos” – muncă şi „nomos” – legea naturală.[12]
Ergonomia studiază problemele organizării locurilor de muncă, evidenţiind factorul psiho-social, punând pe prim plan muncitorul cu complexul solicitărilor la locul de muncă în cadrul procesului de producţie. Obiectul de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitări din care fac parte motivaţia muncii, condiţiile de muncă şi de mediu, relaţiile în colectiv, preocupări personale, etc.
Ergonomia este legată de mai multe ştiinţe cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina muncii, protecţia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologie, ştiinţele tehnice şi economice. Primatul ergonomiei faţă de ştiinţele participante la constituirea acesteia nu se rezumă la faptul că ea s-ar ocupa de un ansamblu format mecanic din părţi dispersate şi independente, ci la viziunea unitară şi integratoare, organic structurată asupra problematicii omului în contextul activităţii sale.
Organizarea ergonomică urmăreşte scopul asigurării condiţiilor necesare în organizarea procesului de producţie în cadrul fiecărui loc de muncă în aşa fel ca să se obţină o productivitate maximă a muncii, respectând principiile economiei mişcării şi scutind muncitorul de oboseala inutilă.
Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă) în vederea asigurării condiţiilor, care să permită executantului desfăşurarea unei activităţi bune cu consum minim de energie şi cu senzaţia de bună stare fiziologică.
Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secţiilor şi întreprinderii, întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operaţie sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în timp şi spaţiu a proceselor de producţie.
În laboratorul CORE a întreprinderii „Moldtelecom”, locul de muncă al laborantului este amenajat asa incit aparatelede măsurare sa fie usor acesibile iar dispozitivile de vizualitarae la un nivel comod percepţiei de catre utilizator. Mesele pe care are loc testare sunt amplasate pe perimetru incăperii astfel fiind elibertat spatiu din mijloc, oferind trecere comoda si accesibilă la oricare din mese. Mesele au o coinstructie specifică astfel incit aparatelde sa fie plasate la un anunmit nifel (figurii 5.1) .
Figura 5.1 Amplasarea utilajului si a meselor din laboratoarele CORE
Dupa realizarea incercărilor are loc intomcirea unui raport la PC care este dotat cu un monitor de tip TFT cu iluminare prin LED ceea ce asigura o influenţă redusa asupra ochiului si o economisier a energiei. Calculatorul este amlasat pe o masa specială care ofera comoditate prin amplasarea monitorului la nivelul necesar vizualizării libere si accesibilitate sporită la maus si tastatura.
Reiesind din cele menţionate mai sus putem concluziona ca la amenajarea laboaratorul CORE s+a ţinut cont de ergonomicitate ca prim factor, astfel fiind ridicată productivitatea muncii.