II. Timpul de odihnă

Timpul de odihnă se consideră timpul în cursul căruia cetăţenii, în calitate de

salariaţi, sunt liberi de îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi pe care îl pot folosi la dorinţa proprie.

Cunoaştem următoarele feluri de timp de odihnă :

– zilnic – zile de sărbătoare

– săptămânal – concediu

Odihna zilnică

Salariatului trebuie să i se acorde zilnic odihnă în timpul lucrului şi după el. Pauza pentru masă şi repausul zilnic sunt necesare atât pentru menţinerea sănătăţii, cât şi pentru sporirea productivităţii muncii lor.

Pauza pentru masă, cu o durată de cel puţin 30 de minute, se acordă după 4 ore de la începutul lucrului. Această pauză nu se include în timpul de muncă.

Durata repausului zilnic nu poate fi mai mică decât durata dublă a timpului de muncă zilnic (8 ore – 16 ore).

Repausul săptămânal

Tuturor salariaţilor li se acordă repaus săptămânal timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.

În unităţile în care, datorită specificului muncii, nu se poate acorda repaus în zilele de sâmbătă şi duminică, salariaţii vor beneficia de alte 2 zile libere în cursul săptămânii şi de un spor la salariu stabilit prin contractul de muncă (colectiv sau individual).

Durata repausului săptămânal neîntrerupt nu poate fi mai mică de 42 ore, cu excepţia cazurilor când săptămâna de lucru este de 6 zile.

Munca în zilele de repaus este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute în art 104.

14

Zilele de sărbătoare nelucrătoare

– 1 ianuarie – Anul Nou

– 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul)

• 8 martie – Ziua Internaţională a femeei

– prima zi şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc

• ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele Blajinilor)

• 1 mai – Ziua Internaţională a oamenilor muncii

– 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căziţi pentru Independenţa Patriei

– 27 august – Ziua Independenţei (Republicii)

– 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”

– ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă

În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admite lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă (cu flux continuu), de deservire a populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

Nu se admite atragerea la muncă în aceste zile a salariaţilor în vârstă de până la 18 ani, a femeilor gravide sau aflate în concediu postnatal şi a femeilor care au copii de până la 3 ani.

Concediile anuale

Pentru munca prestată pe parcursul anului tuturor salariaţilor li se acordă un concediu de odihnă plătit, cu menţinerea locului de muncă. Durata minimă a concediului este de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Pentru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale (învăţământ, ocrotirea sănătăţii, serviciul public, etc.), prin lege organică, se stabileşte o altă durată a concediului de odihnă anual.

Persoanele angajate în primul an de muncă beneficiază de concediu de odihnă după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.

Unele categorii de salariaţi pot primi concediu, pentru primul an de muncă, înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate :

• femeilor – înainte de concediu de maternitate şi după el

• salariaţilor în vârstă de până la 18 ani

• salariaţilor transferaţi de la o unitate la alta

Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau poate fi divizat în două părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.

Programarea concediilor de odihnă anuale se face de către angajator, de comun acord cu sindicatele, cu cel puţin două săptămâni înainte de sfârşitul anului. În programarea concediilor se ţine cont atât de dorinţa salariaţilor, cât şi de necesitatea asigurării funcţionării unităţii.

15

Salariaţilor a căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediu concomitent cu concediul soţiilor.

Salariaţilor în vârstă de până la 18 ani, femeilor care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 16 ani şi părinţilor singuri care au un copil în vârstă de până la 16 ani concediile de odihnă li se acordă în perioada de vară sau la dorinţă.

Art. 117 (3). Îndemnizaţiile de concediu se plăteşte cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecare a salariatului în concediu.

Concediul de odihnă anual poate fi amânat sau prelungit în cazul aflării salariatului în concediu medical.

În cazuri excepţionale, acordarea concediului poate fi amânat pe anul de muncă următor (cu consimţământul salariatului). În acest caz în anul următor salariatul va beneficia de 2 concedii, care pot fi cumulate sau divizate (la dorinţa salariatului).

Este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutivi.

Nu se admite înlocuirea concediului nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor încetării contr. indiv. de muncă.

Durata concediilor medicale, a celor de maternitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual.

Concediul neplătit (art. 129)

Din motive familiale şi din alte motive întemeiate, salariatului i se poate acorda un concediu neplătit cu o durată de până la 60 de zile calendaristice.

Femeilor care au 2 şi mai mulţi copii de până la 14 ani (sau un copil invalid de până la 16 ani), părinţilor singuri care au un copil (14 ani) li se acordă anual, în baza cererii scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.

Concediile de odihnă anuale suplimentare

Unele categorii de salariaţi beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durată de cel puţin 4 zile calendaristice.

• salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, orbii şi tinerii în vârstă de până la 18 ani

• pentru vechimea în muncă în unitate (sau pe profesii) şi pentru munca

în schimburi

• femeilor care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani

(sau a unui copil invalid de până la 16 ani) ş.a.

Rechemarea din concediu

În situaţii de serviciu neprevăzute, angajatorul poate rechema salariatul din concediu (numai cu acordul scris al salariatului). Restul zilelor din concediu pot fi folosite la o altă dată stabilită prin acordul părţilor în cadrul aceluiaşi an.

16

Concedii sociale (art. 123 – 127)

Codul muncii prevede următoarele concedii sociale plătite :

1. concediul medical în baza certificatului medical

2. femeilor – concediu de maternitate ce include :

a) concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice

b) concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice

(în cazul naşterii complicate sau naşterii a doi şi mai mulţi

copii – 70 de zile calendaristice)

3. mamelor (sau tatăl, bunica, bunelul, altă rudă) un concediu pentru

îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani (parţial plătit din bugetul

asigurării sociale de stat).

Acest concediu se include în vechimea în muncă.

Art. 126. în afară de concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la 3 ani, femeii (precum şi altor persoane menţionate), li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani, cu menţinerea locului de muncă.

Acest concediu se include în vechimea în muncă.